Sursa: FOCUS ENERGETIC
Definitivarea Strategiei Energetice şi continuarea reformei structurale a sectorului energetic reprezintă priorităţile pentru 2015 anunţate de Andrei Gerea (foto), Ministrul Energiei şi IMM-urilor, în cadrul unei conferinţe organizată la BVB.
“Pentru anul 2015 am stabilit două priorităţi majore. Unul este definitivarea Strategiei Energiei Naţionale pentru perioada 2015-2035, aflată acum în dezbatere publică, având în vedere includerea unor planuri pentru dezvoltarea acestui sector, creşterea securităţii în aprovizionare şi valorificarea poziţiei geografice favorabile a României în condiţiile eforturilor de limitare a efectelor schimbărilor climatice globale. Punctul doi: continuarea reformei structurale a sectorului energetic, foarte important, în care privatizarea şi restructurarea companiilor energetice reprezintă componente importante”, a spus Andrei Gerea, la o conferinţă de presă organizată cu ocazia ceremoniei oficiale de deschidere a şedinţei de tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti.
Ministrul a arătat că doreşte construirea strategiei energetice naţionale în primul rând în jurul securităţii energetice. Strategia Energetică Naţională pentru perioada 2015-2035 a fost lansată în dezbatere publică la începutul lunii decembrie a anului trecut. Potrivit documentului, investiţiile necesare în sectorul energetic românesc pentru perioada 2015-2035 se cifrează la aproximativ 100 miliarde de euro. Totodată, Strategia arată că România trebuie să intensifice explorarea şi, eventual, exploatarea de noi zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale, atât convenţionale, cât şi neconvenţionale, în condiţiile declinului producţiei de hidrocarburi din zăcămintele convenţionale aflate în producţie.
Fondul Proprietatea şi Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au organizat o conferinţă de presă pentru a marca aniversarea a patru ani de la listarea sa la bursă. La eveniment au participat ministrul Energiei şi IMM-urilor, Andrei Gerea, preşedintele BVB, Lucian Anghel, Greg Konieczny, vicepreşedinte executiv la Templeton Emerging Markets Group şi manager de portofoliu al Fondului Proprietatea, şi Dean Thompson, Charge D’Affaires ad interim, Ambasada SUA. Conferinţa a fost moderată de directorul general al BVB, Ludwik Sobolewski.
Calendar de privatizări de acord cu FMI
Procedurile privind listarea Hidroelectrica la Bursă vor va avea loc după ieşirea din insolvenţă, iar la Complexul Energetic Oltenia se află în desfăşurare o mică restructurare, a mai spus Andrei Gerea. “Noi dorim să vedem Hidroelectrica ieşită din insolvenţă. Cum va ieşi din insolvenţă, vom demara procedurile. La Oltenia lucrurile vor înainta în măsura în care şi Strategia Energetică va ieşi într-un timp relativ scurt şi vom reuşi iarăşi să mulăm această listare pe Strategia Energetică, deşi noi ne dorim să facem cât mai repede. Vom vedea!”, a spus Andrei Gerea întrebat de jurnalişti despre listările companiilor Hidroelectrica şi CE Oltenia.
Potrivit lui Gerea, trebuie făcute restructurări, acum fiind în desfăşurare o “mică restructurare” la CE Oltenia. “La Oltenia vrem să îi vedem mai valoroşi pe piaţă. Adică, în momentul în care vinzi ceva, să simţi acolo că ai ce vinde”, a explicat ministrul.
Conform proiectului Strategiei Energetice a României 2015-2035, termenele pentru lansarea ofertei publice iniţiale în cazul celor două societăţi sunt trimestrul II/ 2015 pentru Complexul Energetic Oltenia şi după ieşirea din insolvenţă pentru Hidroelectrica SA.
“SC Complexul Energetic Oltenia SA: se aşteaptă ca evaluarea rezervelor de cărbune ale societăţii (necesară în vederea privatizării) să fie finalizată de consultant la data de 15.02.2015. Au fost efectuate şi alte acţiuni în vederea pregătirii procesului, precum crearea cadrului legal necesar desprinderii din cadrul CE Oltenia a minei Berbeşti şi trecerea acesteia către un operator din proximitatea acesteia (prin OG nr. 14/2014). SCPEEH Hidroelectrica SA: serviciile de intermediere în vederea privatizării au fost suspendate pe perioada procedurii de insolvenţă. Alte măsuri de pregătire în vedere lansării ofertei publice iniţiale, luate între timp, au fost: consolidarea managementului societăţii prin recrutarea de directori executivi, precum şi consolidarea afacerii prin înstrăinarea activelor care nu contribuie la baza de venituri a societăţii – au fost vândute deja 23 de microhidrocentrale numai în ultimii doi ani, procesul urmând să continue pentru alte 86 de astfel de unităţi, şi, de asemenea, sunt în curs de valorificare active care exced obiectul de activitate (terenuri şi imobile)”, se arată în proiectul de Strategie.
De altfel, în privinţa privatizărilor în sectorul energetic, ministrul Gerea a anunţat că se va întâlni cu reprezentanţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), acesta fiind o discuţie preliminară celei care va avea loc cu delegaţia oficială. “Vom face un calendar al listărilor la Bursă de comun acord; discutăm. Chiar mâine (n.r. – 22 ianuarie) o să ne vedem cu reprezentanţii lor în ţară şi ne vom pune de acord”, a spus Gerea, întrebat de jurnalişti despre discuţiile cu reprezentanţii FMI.
Întrebat despre calendarul de liberalizare a preţului la gaze, ministrul a precizat că va fi discutat împreună cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). O misiune comună a FMI şi Comisiei Europene urmează să vină la Bucureşti la finele acestei luni, pentru o evaluare completă a actualului program de finanţare. Premierul Victor Ponta a declarat, recent, că o analiză a reformelor structurale va fi făcută cu ocazia următoarei misiuni la Bucureşti a partenerilor financiar internaţionali, partea română având dorinţa de a încheia cu bine acest acord. “Cred că pe 27 este prima zi, dar este o misiune ceva mai lungă şi, în ceea ce mă priveşte, partea de adoptare a bugetului în condiţiile discutate cu partenerii noştri internaţionali s-a făcut. Acum trebuie să facem o analiză a reformelor structurale, în special aplicarea managementului privat – acea Ordonanţă 109/2011. Avem dorinţa de a încheia cu bine acest acord, astfel încât, în toamnă, să putem să decidem dacă mai facem un nou acord şi în ce formă îl mai facem”, a precizat Victor Ponta.
Privatizări puţin probabile
Cu toate că ministrul Energiei a anunţat că se iau măsuri pentru privatizarea Hidroelectrica şi CE Oltenia, reprezentanţii Fondului Proprietatea nu sunt încrezători în aceste demersuri. Greg Konieczny, vice-preşedinte executiv Templeton Emerging Markets Group şi Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea, consideră că anul 2015 nu va aduce listări ale marilor companii la Bursă. “Din păcate este foarte puţin probabil să urmeze vreo listare în acest an, primul an după 2013 şi 2014 în care nu apar listări ale marilor companii la Bursă, deşi vor apărea pe Bursă companii private. Este destul de greu să organizăm listarea Hidroelectrica chiar şi în 2016, din cauza problemelor cu insolvenţa, aşa că nu putem şti în acest moment când ele vor lua sfârşit. Complexul Energetic Oltenia nu cred că mai este un candidat bun pentru o ofertă publică iniţială şi reprezintă o poveste diferită, iar Poşta Română va face obiectul unei vânzări strategice, nu prin intermediul pieţei de capital”, a declarat Konieczny.
Potrivit acestuia, la sfârşitul primului semestru al acestui an se va afla dacă procesul de privatizare în cazul Poştei Române va continua şi dacă poşta belgiană va fi singurul candidat.
Reprezentantul FP a arătat că alte trei companii din portofoliul Fondului sunt candidaţi buni pentru oferte publice iniţiale, respectiv Administraţia Porturilor Maritime (Portul Constanţa), Aeroporturi Bucureşti şi Salrom.
Guvernul trebuie să asigure stabilitatea mediului investiţional
Guvernul trebuie să asigure stabilitatea mediului investiţional, evitând luarea de decizii în grabă, pe termen scurt, a declarat, la rândul său, Dean Thompson, însărcinatul cu afaceri al SUA, prezent la aceeaşi manifestare. “Guvernul trebuie să asigure stabilitatea mediului investiţional, evitând luarea de decizii în grabă, pe termen scurt. Anul trecut, Guvernul României a adoptat un Plan de Acţiune pentru îmbunătăţirea guvernanţei economice. Încurajăm colaborarea Guvernului cu Coaliţia pentru Dezvoltarea României în vederea implementării şi dezvoltării Planului de Acţiune”, a spus Dean Thompson.
Acesta a explicat că un proces decizional solid, ca parte a guvernanţei corporative, oferă un beneficiu suplimentar, adesea nemenţionat: protejează o companie de pericolul corupţiei. “Ştim cu toţii: corupţia generează eşec. Însă ce anume generează corupţie ? Principalele cauze ale corupţiei sunt existenţa unei oportunităţi clare, lipsa răspunderii şi transparenţei şi o slabă aplicare a legislaţiei. Bunele practici de guvernanţă corporativă stabilesc «reguli clare ale jocului» şi «mecanisme de control». Prin urmare, actele de corupţie sunt mai greu de ascuns şi responsabilizarea se asigură mai uşor. Conduse adecvat, companiile unde statul este acţionar constituie fundamentul susţinerii eforturilor guvernamentale de a combate corupţia din domeniul economic. Limitând oportunităţile de corupţie, companiile în care statul este acţionar nu vor mai greva resursele limitate ale statului”, a afirmat Dean Thompson.
Oficialul SUA a spus că cel mai important lucru este că o bună guvernanţă corporativă şi eliminarea oportunităţilor de corupţie vor aduce beneficii acţionarilor finali ai companiilor de stat: cetăţenii României. “Românii suportă costurile serviciilor de proastă calitate şi pe cele ale subvenţionării companiilor prost administrate. Făcând acest lucru, românii renunţă la alte servicii publice, extrem de necesare. Dacă aceste costuri nu ar exista, presiunea bugetară ar scădea, iar statul român şi-ar putea dedica resursele îmbunătăţirii serviciilor publice, în beneficiul tuturor românilor. Încurajez Guvernul României să îşi coordoneze eforturile de a lupta împotriva corupţiei cu cele de promovare a bunei guvernanţe corporative”, a explicat Thompson.
Acesta a mai spus că Ambasada SUA îşi doreşte să continue să colaboreze cu Guvernul României, Franklin Templeton şi BERD pentru a progresa în aplicarea practicilor de guvernanţă corporativă.
Creşteri la Fondul Proprietatea
Preţul acţiunilor Fondului Proprietatea a crescut cu aproximativ 85%, iar valoarea activului net a urcat cu 21% la 20 ianuarie 2015, a mai spus Greg Konieczny. “Creşterea preţului acţiunilor cu aproximativ 85% la 20 ianuarie 2015 (78% la 31 decembrie 2014), creşterea VAN-ului cu peste 21% la 20 ianuarie 2015 (25% la 31 decembrie 2014) şi o reducere semnificativă a discountului faţă de VUAN (Valoarea Unitară a Activului Net – n.r) la sub 30% la 20 ianuarie 2015 (26% la 31 decembrie 2014) sunt realizări esenţiale şi am dori, de asemenea, să le mulţumim acţionarilor noştri şi partenerilor de afaceri pentru angajamentul şi sprijinul pe care ni le-au oferit în mod constant în aceşti patru ani“, a arătat Greg Konieczny.
Administratorul Fondului Proprietatea susţine, în acest context, că va continua să se concentreze pe maximizarea randamentelor pentru acţionari. “Acţiunile corporative pe care le-am planificat includ lansarea celui de-al cincilea program de răscumpărări în luna februarie, o distribuţie în numerar în valoare de 0,05 lei pe acţiune la finalul lunii iunie, precum şi listarea secundară a Fondului Proprietatea pe Bursa de Valori de la Londra, pe care sperăm să o finalizăm în al doilea trimestru al acestui an. De asemenea, un obiectiv major pentru noi îl va reprezenta o implicare foarte activă din partea noastră pentru continuarea îmbunătăţirii guvernanţei corporative şi rezultatelor financiare ale companiilor din portofoliul nostru“, a mai spus Greg Konieczny.
Lansat în decembrie 2005, Fondul Proprietatea a fost creat pentru despăgubirea cetăţenilor români ale căror proprietăţi au fost confiscate de fostul regim comunist. În urma licitaţiei internaţionale anunţate în decembrie 2008, Franklin Templeton Investments a preluat oficial rolul de manager de investiţii şi administrator unic al Fondului pe 29 septembrie 2010. Fondul este o companie de investiţii de tip închis, iar obiectivul său investiţional este maximizarea randamentelor şi aprecierea per acţiune a capitalului prin investiţii în principal în acţiuni româneşti şi titluri de valoare asociate acţiunilor.
