Sursa: Biz Energy
ANRE, de neclintit: Regulamentul privind contractele bilaterale de energie pe OPCOM se aplică din ianuarie 2015. Producătorii și consumatorii nu au transmis observații, motiv pentru care Autoritatea a interpretat că aceștia au acceptat prevederile regulamentului
Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE, prin noul Regulament privind modalitățile de încheiere a contractelor bilaterale de energie electrică prin licitație extinsă și negociere continuă, care se aplică din ianuarie 2015, a încins piața de energie.
Schimbarea regulilor de tranzacționare pe OPCOM nu este pe placul participanților la piață, aceștia contestând ordinul Autorității. Surse din domeniu susțin că sunt operatori care se pregătesc să acționeze ANRE în instanță. “Plouă” cu acuze la adresa Autorității: noile reguli fac inutilă platforma PCCB de pe OPCOM , dorindu-se astfel desființarea acesteia. Operatorii de pe piața energiei susțin că s-au opus,vehement, contractelor standard, care impun cantități ferme pe PCCB și să nu mai publice fiecare participant contractul său, cu preț și cantitate. Însă, noul Regulament a fost publicat în Monitorul Oficial, la finele lunii august, și intră în vigoare de la 1 ianuarie 2015.
ANRE: OPCOM nu și-a îndeplinit obligația elaborării documentelor pentru aplicarea produselor standard de tranzacționare pe PCCB
Am solicitat ANRE un punct de vedere cu privire la noul Regulament și să răspundă acuzațiilor aduse de operatorii de pe piața energiei.
Necesitatea elaborării acestui regulament a rezultat din următoarele considerente, ce ne sunt prezentate de ANRE:
- În Legea energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012 s-a prevăzut că tranzacţiile cu energie electrică se desfăşoară pe piaţa concurenţială, în mod transparent, public, centralizat şi nediscriminatoriu. Regulamentul în vigoare, care şi-a propus respectarea aceloraşi principii, prevede atât pentru modalitatea PCCB, cât şi pentru PCCB-NC, ca iniţiatorul să fie şi să rămână unul singur, iar identitatea sa să fie publică; această caracteristică permite însă, prin abuz, comportamente discriminatorii, şi anume alegerea, de către participanţii respondenţi, doar a licitaţiilor iniţiate de partenerul pe care îl doresc.
Această slăbiciune a devenit evidentă cu ocazia lansării ofertei de cumpărare a unei cantităţi deosebit de mari de energie electrică (200 MW în bandă pe durata a 4 ani) de către furnizorul Energon Power&Gas în toamna anului 2013, rezultând ulterior suspiciunea că exista o înţelegere prealabilă ca Hidroelectrica SA să răspundă acestei oferte.
- Regulamentul în vigoare conţine la art. 7 alin. (8) prevederea: Autoritatea competentă recomandă utilizarea contractului standard de tranzacţionare a energiei electrice, care face parte din prezentul Regulament, pentru tranzacţiile încheiate pe PCCB, iar ca anexă, conţine contractul amintit.
Deşi Ordinul preşedintelui ANRE nr. 6/2011, prin care a fost aprobat regulamentul în vigoare, prevedea ca Opcom SA să constituie un grup de lucru care să elaboreze pachetul de documente privind aplicarea produselor standard de tranzacţionare pe piaţa centralizată a contractelor bilaterale de energie electrică, această obligaţie nu a fost îndeplinită, iar contractul recomandat de ANRE a rămas în vigoare ca anexă la regulament, aplicabil strict modalităţii de tranzacţionare PCCB-NC.
- Legea energiei electrice şi gazelor naturale nr. 123/2012 conţine la art. 3 pct. 19, definiţia contractului de procesare, ca fiind: contract prin care o cantitate de combustibil aparţinând unui operator economic este procesată într-o capacitate energetică de producere aparţinând unui producător, în schimbul unei cantităţi de energie electrică şi cu plata unui tarif de procesare către producător.
Încheierea unui contract de procesare reprezintă o situaţie de excepţie de la celelalte tipuri de contracte şi se realizează în condiţii de transparenţă şi nediscriminatorii, în baza reglementărilor ANRE. Singura referire ulterioară în lege la acest contract este cea de la art. 10 alin. (7), în care se prevede: Pentru a comercializa energia electrică obţinută în urma unui contract de procesare, operatorul economic parte a unui astfel de contract trebuie să deţină licenţa de furnizare prevăzută la alin. (2) lit. g). În aceste condiţii, trebuie să se elaboreze reglementările care să permită încheierea contractelor de procesare în condiţii transparente şi nediscriminatorii, pentru conformarea la aceste prevederi ale legii.
- ANRE a avut în vedere conformarea la prevederile art. 28 lit. c) din Legea nr. 123/2012 privind obligaţiile producătorului: să oferteze public şi nediscriminatoriu pe piaţa concurenţială întreaga energie electrică disponibilă, considerându-se la acel moment că pentru a respecta această prevedere, un producător nu poate răspunde unei oferte de cumpărare lansate de un participant, pentru că astfel ar putea încălca obligaţia ofertării nediscriminatorii.
- Totodată, ANRE a considerat că în acelaşi regulament pot fi incluse şi prevederi în scopul punerii în aplicare a dispoziţiilor art. 36 alin. (4) din lege privind obligaţiile operatorului de transport şi de sistem: Tranzacţiile cu energie electrică şi servicii tehnologice de sistem se realizează pe baza unor proceduri transparente şi nediscriminatorii, prin mecanisme concurenţiale, conform reglementărilor autorităţii competente, precum şi a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 123/2012, privind atribuţiile operatorului de distribuţie. Operatorul de distribuţie poate participa la piaţa angro de energie electrică numai pentru tranzacţii necesare acoperirii consumului propriu tehnologic aferent reţelelor electrice de distribuţie şi pentru locurile de consum proprii pe baza unor proceduri transparente şi nediscriminatorii, cu respectarea mecanismelor concurenţiale aprobate de autoritatea competentă.
Două dezbateri publice, zeci de observații și propuneri din piață. Consumatorii și producătorii nu au reacționat, ANRE interpretând că aceștia au acceptat prevederile regulamentului
Un prim document de discuție a fost propus, de ANRE, dezbaterii publice în iulie 2013.ANRE susține că documentul de discuţie, postat pe site-ul instituției, a fost descărcat de cca 700 de ori şi au fost primite observaţii, propuneri şi puncte de vedere de la: AFEER, OMV Petrom, ArcelorMittal, EDP Renewables, Opcom, Enel Energie, Enel Energie Muntenia, Nuclearelectrica, AREE (asociaţia producătorilor eolieni), Freepoint Commodities Europe, EON Energie, Electrica, Distribuţie Transilvania Sud, GDF Suez, Romgaz, Hidroelectrica, RPIA, Braila Winds.
“Acestea au fost analizate în cadrul directiei generale de specialitate, unele dintre observaţiile primite fiind acceptate sau căutându-se formule de înglobare a tuturor punctelor de vedere, în condiţiile de conformare la prevederile legii. În urma analizei observaţiilor primite de la părţile interesate cu privire la documentul de discuţie -Regulament privind cadrul organizat de tranzacţionare a contractelor bilaterale, acesta a fost restructurat, iar unele prevederi au fost reformulate, în vederea creşterii eficienţei şi clarităţii reglementării”, susțin reprezentanții Autorității.
Proiectul de reglementare a fost supus din nou dezbaterii publice, prin postarea pe site-ul ANRE, decembrie 2013. De data aceasta, au transmis noi observaţii şi propuneri: AFEER, CEZ Vânzare, Alpiq Romindustries, Opcom, Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (AREE) şi E.ON Energie.
Nu au fost primite observaţii de la reprezentanți ai consumatorilor sau ai producătorilor cu producţie nevolatilă, ceea ce poate fi interpretat ca acceptare, de către aceştia, a prevederilor regulamentului, consideră reprezentanții ANRE.
Tot de la ANRE, am primit și o sinteză a observațiilor/propunerilor transmise de către asociațiile de profil și operatori de pe piața energiei.
- AFEER a considerat că regulamentul existent nu trebuia modificat. Asociația, în numele furnizorilor de energie electrică din România, consideră că deşi România are prevederi singulare în legislaţia primară privind tranzacţionarea energiei electrice pe piaţa angro (referindu-se la interzicerea contractelor bilaterale negociate), ANRE are atribuţii ca prin reglementările emise, să armonizeze cât mai mult prevederile acestora cu cele existente deja la nivelul UE.
Răspunsul ANRE: având în vedere că proiectul de Regulament îşi propune să facă imposibilă încheierea, sub eticheta utilizării PCCB, de contracte negociate bilateral în prealabil, întărind astfel respectarea principiului nediscriminării impus de lege, contestaţia AFEER bazată pe acest argument exprimat vag poate fi interpretată ca o sugestie ca ANRE să nu emită reglementări care să oblige participanţii să se încadreze strict în prevederile Legii nr. 123/2012. ANRE consideră că din moment ce se recunoaşte că România are prevederi singulare în legislaţia primară, este evident că legislaţia secundară, emisă de ANRE, trebuie să ţină seama de acestea, iar ANRE nu poate decât să transpună în reglementări prevederile acesteia.
- Mai multe companii, din cele menționate anterior, au precizat că trebuie permise contracte cu preţuri flexibile (formule de preţ) şi cantităţi incerte, deoarece aceasta ar încuraja contractarea pe termen lung şi contractarea energiei produse de capacităţile cu variabilitate mare a producţiei, şi anume cele pe bază de surse regenerabile de energie.
Opinia directiei de specialitate a ANRE este aceea că scopul încheierii de contracte pe termene medii-lungi este în principal acela de a asigura părţile asupra unui preţ şi unei cantităţi fixe, bine determinate, care să permită bugetarea cheltuielilor/veniturilor (sunt instrumente de asigurare împotriva riscului de volatilitate). Orice alt tip de contracte transferă acest risc de la una din părţi la cealaltă, dar într-un mod netransparent, care distorsionează rezultatele pieţei, cu efecte extrem de periculoase asupra celorlalţi participanți.
De exemplu, preţurile mici de vânzare a energiei electrice pe piaţa spot din ultima vreme sunt determinate, în principal, de ofertele producătorilor E-SRE, care îşi permit astfel de preţuri deoarece îşi acoperă o mare parte a costurilor din vânzarea certificatelor verzi, iar în plus, deoarece au transferat riscurile de variabilitate a producţiei către furnizorii cu care au încheiat contracte pe cantităţi incerte. Aceste preţuri nerealiste ameninţă însă viabilitatea producătorilor clasici, care contribuie la funcţionarea sigură a sistemului).
Transferul riscurilor nu micşorează preţul la consumatorul final (deoarece aceste riscuri sunt preluate de furnizori), ci poate reduce doar preţul pe piaţa angro, cu dezavantajele descrise mai sus. ANRE consideră că existenţa, în aceeaşi piaţă, de participanţi fără niciun risc (producătorii E-SRE) concomitent cu participanţi care îşi asumă toate riscurile (restul producătorilor) ar putea fi considerată discriminare.
Pentru corelarea vânzărilor de energie cu posibilităţile reale de producţie rezultate din prognoza mai sigură pe termen scurt, producătorii E-SRE care au încheiat contracte pe termen mediu/lung cu preţuri şi cantităţi ferme, fixe, au la dispoziţie PZU şi PI, ca toţi ceilalţi participanţi. În plus, licitaţia pe un preţ care nu contează, în majoritatea cazurilor, decât într-o cotă de 1% la preţul de contract, reprezintă o manipulare a pieţei de energie electrică (preţul de licitaţie poate fi oricât de mare sau oricât de mic, deoarece el nu contează pentru părţile care se vor angaja în contract, dar va da o indicaţie eronată celorlalte părţi interesate şi scade gradul de transparenţă a licitaţiei respective).
- Unii participanţi au apreciat că nu trebuie introdusă restricţia ca pentru oferte cu puteri mai mari de 10 MWh/h, să fie admisă obligatoriu tranzacţionarea parţială/cu mai mulţi participanţi, deoarece astfel s-ar pierde avantajul reducerii de preţ corespunzătoare tranzacţionării de cantităţi mari.
În opinia ANRE, în domeniul energiei electrice nu are relevanţă prea mare cantitatea, căci mai multe contracte de cantităţi mai mici nu induc costuri suplimentare, cu excepţia celor de administrare, care sunt nesemnificative. Producătorii cu grupuri mari nu trebuie să vândă toată producţia pe un singur contract. De exemplu, este nerealist să se considere că Nuclearelectrica nu poate avea decât 2 contracte de câte 700 MW putere orară, cumpărătorii pentru cantităţi aşa de mari fiind extrem de puţini, iar ca urmare, discountul necesar – foarte mare). Dimpotrivă, sub aşa-zisul discount se poate ascunde o înţelegere prealabilă şi chiar fapte de corupţie. Totodată, posibilitatea tranzacţionării parţiale nu exclude tranzacţionarea întregii cantităţi cu acelaşi participant care a introdus o ofertă de răspuns, dacă aceasta îndeplineşte condiţiile din regulament.
- S-a afirmat că trebuie să se renunţe la condiţia ca în contractele standard aplicabile pe PCCB-NC să se prevadă că în cazul rezilierii să se acorde celeilalte părţi o compensaţie de nivelul diferenţei dintre valoarea de contract a energiei nelivrate şi valoarea de piaţă (la preţul produselor PCCB-NC) a acesteia, argumentat pe lipsa lichidităţii PCCB-NC. S-a mai propus o soluție utilizată cel mai des în prezent, a plăţii contravalorii energiei pe o lună.
ANRE doreşte ca această modalitate de tranzacţionare să constituie tranziţia către o piaţă de contracte futures, complet standardizate şi fără clauză de reziliere, ceea ce înseamnă că acestea nu pot fi reziliate, ci vândute pe pieţele contractelor cu termenele respective. Din acest motiv, prevederea nu a fost eliminată, ci doar completată cu includerea PC-OTC ca piaţă de pe care să se poată lua referinţa de preţ, pentru asigurarea împotriva unei eventuale lipse de lichiditate a PCCB-NC, precum şi cu posibilitatea ca în contract să se specifice că dacă nu există produse echivalente care să se fi tranzacţionat în ultimele 12 luni pe aceste pieţe, compensaţia să poată fi stabilită la contravaloarea contractului pe o lună.
- Observațiile transmise ANRE au vizat și contractele de procesare, conisderându-se că acestea nu pot fi asimilate unor contracte de energie electrică, ci unor contracte de închiriere a capacităţilor de producere, deci nu trebuie să se supună regulilor pieţei de energie electrică.
Această opinie este contrazisă chiar de includerea acestora în legea energiei electrice, susține ANRE. Contractele de procesare pot fi asociate cel mai bine cu contractele tip barter (contracte în care se schimbă bunuri/servicii fără a se schimba bani). Dacă ar fi o închiriere a unei capacităţi de producere, atunci ar trebui ca cel ce utilizează capacitatea să nu schimbe combustibil contra energie, ci să obţină licenţa de producere şi să-şi asume toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din această calitate, fără a implica un transfer de bunuri. Acest lucru este posibil conform cadrului de reglementare actual şi nu necesită stabilirea de noi reguli.
- S-a solicitat renunțarea la anonimitatea tranzacţionării, deoarece această caracteristică, împreună cu lipsa listelor de eligibilitate, creşte riscul de contraparte.
ANRE consideră că aceste condiţii asigură respectarea criteriului de nediscriminare cerut de lege, iar riscul de contraparte este parţial diminuat prin mecanismul de licenţiere, respectiv de suspendare/retragere a licenţei în cazurile de afectare a pieţei.
- S-a afirmat că trebuie să se renunţe la publicarea tuturor elementelor tranzacţiilor încheiate prin aceste modalităţi de tranzacţionare, deoarece ar încălca prevederile Legii concurenţei nr. 21/1996 şi prevederile europene privind concurenţa.
Răspunsul ANRE: prevederile Legii nr. 123/2012 privind transparenţa şi caracterul public al tranzacţiilor sunt extrem de clare, în timp ce nici în legea concurenţei, nici în reglementările europene referite cu alte ocazii nu s-au identificat prevederi care să fie încălcate prin aplicarea prevederilor legii energiei electrice şi gazelor naturale.
- Punctele de vedere cu privire la eliminarea garanţiilor de participare la licitaţii au fost diferite. În timp ce furnizorii, separat sau prin intermediul AFEER, au salutat această modificare, ca fiind singura care trebuie menţinută, OPCOM a argumentat că aceasta ar creşte nesiguranţa în piaţă şi riscul propriu al Opcom de neîncasare.
ANRE consideră că garanţiile de participare au fost introduse pentru creşterea seriozităţii participanţilor, nu pentru a asigura OPCOM împotriva vreunei neîncasări, iar modificarea propusă, şi anume plata unei penalizări doar de către participanţii care îşi retrag ofertele sau modifică/nu semnează contractele, este de natură să crească seriozitatea, fără a induce costuri nenecesare participanţilor serioşi.
La solicitarea OPCOM, ANRE a definit, cu precizie, caracteristicile ofertelor
În afara chestiunilor de principiu enunţate mai sus, OPCOM a atras atenţia asupra necesităţii de a formula cu precizie definiţiile caracteristicilor ferme ale unei oferte şi ofertelor ferme.
ANRE răspunde că, Regulamentul în vigoare, conține prevederi din care rezultă fără dubiu că odată încheiată, oricărei tranzacţii trebuie să i se poată asocia o cantitate şi un preţ de atribuire, care trebuie cuprinse în contractul încheiat. Cu toate acestea, OPCOM şi unii participanţi la piaţă au interpretat aceste prevederi ca suficient de permisive încât să poată fi încheiate tranzacţii pentru cantităţi incerte (de exemplu: între 0,01 MWh/h şi 69,845 MWh/h) şi la preţuri flexibile, rezultate dintr-o formulă, în care preţul de atribuire din licitaţie este doar o componentă.
Ca urmare a interpretărilor eronate, prevederile noului regulament au fost reformulate astfel încât să clarifice şi mai mult caracterul fix şi ferm al cantităţii şi preţului rezultate în urma licitaţiei şi incluse în contract, ţinând seama de faptul că aceste caracteristici nu sunt fixate în mod absolut odată cu oferta (care prevede un preţ minim sau maxim, după caz, precum şi o cantitate maximă), ci devin fixe după încheierea tranzacţiei prin fiecare din mecanismele prevăzute în regulament, neputând fi modificate nici ulterior, prin permisiunea acordată de vreo prevedere contractuală sau prin aplicarea unor formule, potrivit ANRE.
