Liderii UE cad la pace asupra unui nou acord climatic şi energetic

Data: 27-10-2014

Sursa: Curierul National | Diana Mateescu

Trecut de miezul nopţii, după aproape zece ore de tratative, liderii europeni au reuşit să pice de acord asupra unui nou acord climatic şi energetic

Le Figaro: Europa este în căutarea unităţii în chestiunea energiei şi cea a schimbărilor climatice

Liderii europeni s-au angajat vineri să reducă cu cel puţin 40% emisiile de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană (UE) până în 2030, un obiectiv „ambiţios” care va plasa Europa în poziţia de lider mondial

Liderii celor 28 de state din UE, ce s-au reunit la Bruxelles în Con¬siliul European, au încercat să-şi  armonizeze politicile înainte de conferinţa ONU asupra climei, care va avea loc la Paris anul viitor. ”Pachetul climă-energie pentru 2030” presupune reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030, scăderea consumului de energie în Uniunea Europeană cu o treime şi creşterea la 27 de procente a cotei energiilor regenerabile în consumul total, notează ziarul francez Le Figaro.
„Acord al Consiliului European asupra celei mai ambiţioase poli¬tici energetice şi de mediu din lume”, a scris preşedintele în exerciţiu al Consiliului European Herman Van Rompuy într-un mesaj postat pe contul de Twitter.
Obiective ambiţioase, dar pe deplin realizabile, susţine Comisia Europeană, care aminteşte că Europa este al treilea mare poluator la nivel mondial. Problema, mai scrie Le Figaro, este că schimbările, impulsionate de Franţa, Germania şi Marea Britanie, nu vin de la sine. Polonia, care obţine 90% din electricitate în centrale pe cărbune, alături de Cehia, România şi Bulgaria, cer ajutor tehnic şi financiar de la partenerii lor europeni.

Acordul a fost obţinut în urma unor negocieri aprinse, care au durat aproape 10 ore, la Bruxelles.

Ţările Uniunii Europene au ajuns la un acord asupra climei

Uniunea Europeană a ajuns în noaptea de joi spre vineri la o înţelegere în ceea ce priveşte clima. Anunţul a sosit chiar din partea preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, care a transmis primul pe Twitter rezultatul negocierilor: ”Acord! Cel puţin 40% reducere până în 2030. Acord al Consiliului European asupra celei mai ambiţioase politici energetice şi de climă la nivel mondial”. Europenii, împinşi de la spate în special de Spania şi Portugalia, au decis de asemenea să sporească gradul de interconectare a reţelelor de electricitate din Uniunea Europeană.

Una dintre cele mai disputate chestiuni a fost cum se împarte efortul privind punerea în practică a acestui acord. Dezbaterea a pus în tabere opuse ţările mai sărace, în special din estul Europei, care depind în mare măsură de combustibilii fosili, şi statele mai bogate, care se bazează pe energia nucleară şi au făcut paşi importanţi în procesul de tranziţie. Primele au obţinut compensaţii pentru eforturile la care se angajează, fiind vorba mai ales de înfiinţarea unui fond alimentat cu sumele provenite din vânzarea certificatelor pentru emisii de dioxid de carbon.

Liderul în exerciţiu al Consiliului, Herman van Rompuy, s-a bucurat să-şi poată încheia cei 5 ani de mandat cu un acord deschizător de drumuri.

Polonia ripostează

Premierul polonez Ewa Kopaczk a preluat un rol-cheie la acest summit. Ajunsă de câteva săptămâni la cârma guvernului de la Varşovia, Kopaczk a ameninţat că se va opune prin veto ţintelor de mediu. Ea s-a arătat de acord cu reducerea cu 40 la sută, până în 2030, a emisiilor de gaze dăunătoare climei. Dar cota-parte de 30 la sută energii regenerabile i s-a părut prea mult. De asemenea, şefa guvernului polonez a insistat să se rămână sub pragul de 30 la sută în domeniul utilizării mai eficiente a resurselor energetice. Prioritatea ei a constituit-o însă menţinerea în funcţiune a termocentralelor ei şi modernizarea lor cu ajutoare în valoare de miliarde, din alte state ale UE.

Polonia îşi obţine 90 la sută din energie pe bază de cărbune.

Cancelarul federal Angela Merkel şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, au negociat în cerc restrâns cu Ewa Kopacz şi au sfârşit prin a-i acorda nişte concesii sub formă de ajutoare ce depăşesc excepţiile şi subvenţiile ce urmează să fie acordate în comerţul cu drepturi de emisie. Fiecare din cele 28 de state membre trebuie să contribuie cu o cotă proprie la reducerile de 40 la sută a emisiilor de gaze cu efect de seră, în funcţie de starea şi productivitatea sectorului energetic propriu. Noile membre al UE din răsărit vor fi mai puţin împo¬vărate decât cele din vest.

Şi Marea Britanie are ceva de comentat

În vest, premierul britanic David Cameron a impus o revendicare suplimentară. Şeful guvernului de la Londra a insistat ca o parte a obiectivelor de mediu să nu fie obligatorie juridic. Fiecare ţară urmează să decidă ea însăşi ce energii foloseşte şi câtă protecţie climatică se va putea obţine prin economisirea de curent, gaze şi petrol.

Statele, precum Suedia, care militaseră în favoarea unor ţinte mai ambiţioase şi obligatorii au înghiţit găluşca, pentru a nu rata încheierea unui compromis, a afirmat, după şedinţă, un diplomat european. Subtilităţile acordului politic vor trebui să fie negociate. Rămâne, simultan, metamorfozarea lui juridică, în dreptul european. În plus, liderii statelor UE au convenit să-şi dezvolte reţeaua energetică transfronta¬lieră de gaze şi curent.

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, declarase în debutul şedinţei că Europa trebuie să fie un exemplu pentru alte regiuni ale lumii, situate în urmă în domeniul protecţiei climatice. „Trebuie să-i convingem pe americani şi pe chinezi”. SUA şi China sunt cei mai mari emiţători de gaze dăunătoare climei de pe glob. Potrivit Comisiei Europene, Europa emite doar zece la sută din gazele cu efect de seră.

Ecologiştii, dezamăgiţi

„Am reuşit să elaborăm un cadru decisiv, pentru a oferi o voce Europei în negocierile internaţionale (în domeniul modificărilor) climatice”, a subliniat cancelarul german Angela Merkel.

Însă apărătorii mediului sunt dezamăgiţi. „Liderii UE aplică o lovitură care va frâna energia curată”, a denunţat Greenpeace.

Obiectivele „sunt inferioare faţă de ceea ce ar putea să facă Europa pentru a combate modificările climatice”, au apreciat Prietenii Pământului. În opinia Oxfam, „o acţiune insuficientă din partea ţărilor celor mai bogate face şi mai grea povara populaţiilor celor mai sărace, cel mai afectate de modificarea climatică şi cel mai puţin responsabile de această criză”.

Împărtăşirea efortului în cadrul UE este central. Dezbaterea opune în principal ţările sărace, în special din Europa de Est, care depind în continuare în mare măsură de energia fosilă, precum cărbunele, şi cele mai bogate, care se sprijină pe energia nucleară sau s-au angajat într-o tranziţie energetică.

Primele au obţinut compensaţii pentru eforturile pe care urmează să le facă, prin crearea unui fond alimentat de o mică parte a vânzării de certificate verzi via sistemul european de cote pentru emisiile de dioxid de carbon (CO2).