Contribuţiile de asigurări sociale (CAS) scad, pentru că se scumpeşte curentul

Data: 24-06-2014

Sursa: ANTENA3.RO
Autor:  Ionuţ Bălan

Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) a acceptat ca Nuclearelectrica sa scumpesca energia electrica furnizata cu 5,6% dupa aplicare taxei pe stalp, masura care intra in vigoare de la 1 iulie.

Astfel, pretul mediu ponderat pentru curentul livrat de centrala atomoelectrica de la Cernavoda va urca la 154,07 lei/MWh, fata de 145,8 lei/MWh in prima jumatate a acestui an.

Pretul pentru energia vanduta de Nuclearelectrica pe timp de zi a fost majorat la 176,85 lei/MWh, de la 167,36, iar cel pentru curentul vandut pe timp de noapte de la 108,5 lei/MWh, de la 102,68.

Marian Cernat, director in ANRE, a apreciat ca Autoritatea va recunoaste din 1 iulie in facturile la electricitate costurile Hidroelectrica si Nuclearelectrica aferente taxei pe constructiile speciale.

Precizam ca taxarea averii companiilor cu 1,5% din valoarea constructiei, a fost introdusa la inceputul acestui an. Prima transa din taxa a fost platita pana la 26 mai, iar a doua urmeaza sa fie achitata pe 25 septembrie.

Dragos Andrei, consilier al primului ministru, a atras atentia ca impozitul trebuia mai bine pregatit si discutat cu mediul de afaceri, intrucat sunt spete pe care initiatorii nu le-au avut in vedere. El dat ca exemplu reactoarele de la Cernavoda, pentru a sugera ca Nuclearelectrica n-are cui sa le vanda daca respectiva taxa o baga in faliment.

Intre timp se vede insa ca Nuclearelectrica arunca mai departe “problema” spre consumatorul final, spre deosebire de firmele care n-au aceasta posibilitate si se decapitalizeaza in masura in care aceasta forma de impozitare taxeaza proprietatea, nu business-ul.

Si ar mai fi inca o precizare de facut. In cazul Nuclearelectrica, taxarea firmelor se transforma intr-un impozit asupra populatiei, care tocmai a fost impovarata suplimentar pe seama majorarii accizelor la carburanti.

Iar scumpirea curentului si benzinei vin intr-un moment in care, in special in UE, asistam la ieftinirea energiei electrice ca urmare a incetinirii secventei economice, dar si a scaderii pretului petrolului.

De aici se observa ca Guvernul Ponta majoreaza utilitatile pentru ca nu face reforma. Daca ar fi intentionat sa recurga la restructurare probabil ca Fondul Monetar International ar fi fost de acord cu reducerea contributiilor de asigurari sociale (CAS).

Insa FMI si-a dat seama ca nu e fezabil sa compensezi reducerea CAS cu taxa pe stalp, cresterea accizelor sau majorarea salariului minim, pentru ca scaderea CAS ar trebui realizata pe seama unor masuri de reforma structurala care sa se materializeze in scaderea somajului si, implicit, in majorarea bazei de impunere. Cum s-a intamplat in Bulgaria, care isi poate permite sa practice CAS de 30%, nu de 45%, si sa atraga investitii straine.

Dar, Executivul, in loc sa aiba in vedere micsorarea somajului si sa faca in acest fel sustenabila scaderea CAS, ia masuri prin care taie bazele dezvoltarii. Dupa ce BNR a reusit sa genereze cresterea economisirilor, a venit statul sa ia cu accize banii cu care se puteau crea locuri de munca. Iar apoi au fost erodate capitalurile companiilor cu taxa de stalp, pentru a nu mai avea de unde face investitii.