A XXII-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC

Data: 10-08-2014

Sursa: FOCUS ENERGETIC

La cea de-a XXII-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC s-au dezbătut, în principal, probleme legate de finanţarea investiţiilor energetice, revenirea la contractele bilaterale de achiziţie, precum şi contractele de diferenţă fiind unele dintre soluţiile avansate de către participanţi. Pe de altă parte, o altă resursă financiară o reprezintă diminuarea taxelor către stat şi diferitele instituţii ale statului. Un alt punct dezbătut s-a referit la desele schimbări legislative, care „alungă” investitorii din ţară. S-a discutat, de asemenea, despre demararea exportului de gaze către Republica Moldova, despre continuarea liberalizării preţului intern al gazelor naturale, precum şi despre sesizările de comportament abuziv al distribuitorilor de energie primite de către ANRE. În plus, s-a anunţat că exceptarea marilor consumatori industriali de energie electrică de la plata certificatelor verzie este posibil să devină funcţională de la 1 ianuarie 2015.
Preţul gazelor naturale livrate populaţiei ar putea creşte cu mai puţin de 3%, cât se prevedea în calendarul de liberalizare, în funcţie de evoluţiile pozitive, în sensul scăderii importurilor, a declarat, în cadrul ediţiei a XXII-a a Conferinţelor Focus Energetic, Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Pe de altă parte, tot de la 1 octombrie, tarifele la gazele naturale destinate sectorului non-casnic nu vor creşte, neschimbat urmând să rămână şi preţul energiei electrice pentru populaţie, potrivit oficialului. “Preţul gazelor naturale nu va creşte de la 1 octombrie pentru sectorul non-casnic. Deocamdată, suntem pe acelaşi palier cu preţurile internaţionale, pe care l-am avut şi la 1 iulie. De asemenea, pentru populaţie, conform calendarului, rămâne creşterea de 3%, dar, în funcţie de evoluţiile favorabile în sensul scăderii importurilor, am putea ajunge la un nivel sub cel anunţat, undeva între 1 şi 2%. Pentru energie electrică nu avem nicio modificare de preţ a tarifului“, a afirmat Havrileţ.

Potrivit calendarului de liberalizare agreat de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) în 2012, preţul gazelor pentru consumatorii casnici va fi liberalizat în totalitate la 31 decembrie 2018. Legea energiei electrice şi a gazelor naturale prevede liberalizarea totală a pieţei gazelor pentru industrie la 31 decembrie 2014, cu posibilitatea prelungirii până la 31 decembrie 2015.

Începe exportul spre Moldova
Ţara noastră va începe să exporte gaze către Moldova în a doua parte a acestui an, a anunţat Niculae Havrileţ. Conform acestuia, exportul de gaze va putea fi făcut de orice furnizor, estimând că preţul de vânzare va fi cel de pe piaţa concurenţială din România. Potrivit lui Havrileţ, în această jumătate de an s-a preconizat că vor fi exportaţi circa 12 milioane de metri cubi de gaze, într-o zonă din Moldova apropiată României: “În ceea ce priveşte exportul de gaze naturale în Republica Moldova, se va stabili un preţ din piaţa concurenţială, undeva la 80 de lei/MWh. Din piaţa concurenţială, orice furnizor poate să vândă gaze naturale. Începerea furnizării de gaze naturale către Republica Moldova va începe din a doua jumătate a anului, fiind vorba despre milioane de metri cubi. Furnizarea vizează o zonă non-industrială din Republica Moldova, apropiată de graniţa cu România”, a afirmat Havrileţ.

Reamintim, cele două ţări derulează lucrări de construire a unei conducte de gaze pe ruta Iaşi-Ungheni. Prima etapă a acestui proiect va fi finalizată până la data de 15 august 2014, conducta având o capacitate de 14.000-15.000 mc pe oră, în timp ce a doua etapă vizează prelungirea conductei până la Chişinău, într-un interval de doi-trei ani. România exportă deja gaze prin conducta Arad-Szeged (Ungaria), dar cantităţile livrate sunt mici.

Pe de altă parte, preşedintele ANRE a mai spus că investiţiile din sectorul energiei regenerabile s-au cifrat, în ultimii doi-trei ani, între 4 şi 6 miliarde euro. “Există investiţii promovate de investitori din zona de gaze şi petrol, şi aici discutăm de platforma Mării Negre, care sunt în pregătire cu investiţii majore, de până la 2-3 miliarde euro. Pentru aceşti investitori, România trebuie să asigure predictibilitate legislativă, iar, din acest punct de vedere, ANRE are un rol foarte important. România a plătit, în 2013, cu un miliard de dolari mai puţin pe gazele ruseşti, faţă de 2012, tocmai datorită modificărilor din piaţa energetică din România. Este un lucru foarte bun, pentru că a adus o lichiditate de rezervă. Piaţa românească de energie electrică şi gaze continuă să se dezvolte şi există speranţe în plus”, a mai spus Havrileţ.
Pe de altă parte, el a anunţat că, de anul viitor, coşul de gaze pentru populaţie va fi desfiinţat, Habrileţ considerându-l “un microb care infectează piaţa şi impietează tranzacţiile cu gaze”. Preşedintele ANRE a mai spus că, de la 1 ianuarie 2015, producătorii de gaze naturale vor fi obligaţi să tranzacţioneze pe bursă 50% din cantitatea de gaze, faţă de 20%, cum este în prezent, efectul fiind scăderea valorii facturilor la gaze. “Următoarele reguli şi ordine ale ANRE vor fi în favoarea consumatorilor de gaze, prin obligarea furnizorilor de a fi mai transparenţi în relaţia cu clienţii. În zona furnizorilor de gaze şi electricitate nu am văzut în ultimii ani o competiţie reală. Cei mari impuneau preţul”, a subliniat Havrileţ.

Potrivit datelor ANRE, consumul naţional de gaze a fost acoperit, anul trecut, în proporţie de 15,28%, de importuri din Federaţia Rusă, în scădere de la nivelul de 24,32%, în 2012. În primele cinci luni ale anului în curs, consumul de gaze a scăzut cu 6%, în timp ce preţul mediu de import a coborât cu 26,6%, de la 402,4 dolari la 295,4 dolari pe mia de metri cubi.

Noul boom – regenerabilele mici
În prezent, Comisia Europeană a dat aviz favorabil pentru investiţiile în energii regenerabile sub 0,5 MW, ceea ce înseamnă, în special, microhidrocentrale (MHC), centrale pe biomasă şi fotovoltaice pe acoperişuri. “Investiţiile în sursele regenerabile de energie de mici dimensiuni, microhidrocentrale, panouri fotovoltaice pe acoperişuri, centrale pe biomasă, pentru auto-consum, în principal, vor reprezenta viitorul boom pe această piaţă”, a spus vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă.

De altfel, şi ministrul Mediului, Attila Korodi, prezent la manifestare, a subliniat că potenţialul reprezentat de biomasă nu este valorificat. Pe de altă parte, el a promis noi reglementări în privinţa MHC. “Zona de microhidrocentrale va fi mult mai reglementată ca până acum din cauza exceselor. Acest lucru se va întâmpla în perioada următoare”, a subliniat Korodi.

Izolarea termică a clădirilor publice, cu bani din Fondul de Mediu
Numărul unităţilor care produceau energie verde a ajuns, în 2013, la 559, cu o instalaţie de 4.350 MW, a declarat Attila Korodi, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, în cadrul ediţiei a XXII-a a Conferinţelor Focus Energetic. “România a făcut progrese în pas accelerat şi, dacă ne uităm pe cifre, vedem că producţia totală de energie verde a fost, în 2013, de peste 22,3 TWh. În perioada 2006-2008, în primul meu mandat la Ministerul Mediului, am promovat Harta soarelui şi a vântului, un instrument care s-a dovedit un prim pas important în deciziile publice în dezvoltarea acestui sector. Rezultatele nu au întârziat să apară şi, la finele anului 2009, aveam deja 31 de instalaţii care produceau energie din surse regenerabile, fără centralele mari. De aici, putem vorbi de un adevărat boom. În 2011 erau 82 de instalaţii, în 2012 s-a ajuns la 151, iar la finele anului trecut existau 559 de unităţi de producere a energiei verzi. La sfârşitul anului 2012, erau funcţionale 14 instalaţii pe biomasă, 73 pe eolian şi 77 de unităţi din surse hidro. De departe, cea mai spectaculoasă creştere a înregistrat-o sectorul de producţie din surse fotovoltaice. Dacă în 2012 era funcţionale 41 astfel de unităţi, la nivelul anului trecut se înregistrau 395 de instalaţii fotovoltaice.

Ponderea energiei electrice din surse regenerabile în consumul total ajunsese, la finele lui 2013, la 40% (n.r. – inclusiv hirocentralele mari). Această evoluţie ne-a transformat în campionii verzi ai Europei, îndeplinindu-ne de pe acum ţintele europene impuse pentru 2020″, a spus Korodi.

Conform ministrului, România are capacitatea de a depăşi ţintele impuse de Comisia Europeană în privinţa cantităţii de energie produsă din surse regenerabile. La ora actuală, la nivel naţional, 57% din poluarea înregistrată este cauzată de gazele cu efect de seră (GES).

“Schimbările climatice sunt fenomene care produc efecte din ce în ce mai intense. Aceste efecte sunt de ani buni motive de întâlniri la nivel mondial. Conform celui mai nou inventar al gazelor cu efect de seră, în România, 57% dintre acestea sunt rezultatul producţiei şi utilizării de energie. În Europa, GES este de 80%, aceasta fiind, după SUA şi China, în topul celor mai poluate regiuni. România are capacitatea de a depăşi aceste ţinte, dar depinde de deciziile corecte care se vor lua în anii următori. Dacă ne uităm la evoluţia şi modernizarea sistemului energetic au ajutat la eficientizarea acestuia. Când vorbim de economia verde, înseamnă noi spaţii şi domenii în care pot intra actori economici, noi oportunităţi de afaceri. Dacă ţintele mai mari sunt justificate economic, atunci, vor aduce un beneficiu pe termen mediu, nu numai pe termen lung”, a menţionat ministrului Mediului.

Pe de altă parte, el a anunţat că Administraţia Fondului de Mediu (AFM) ar putea aloca fonduri pentru reabilitarea termică a clădirilor publice, dar numai dacă spaţiul bugetar al Fondului pentru Mediu o va permite. “Sunt subvenţii europene pentru izolarea termică a clădirilor. La ora actuală se folosesc sume din Fondul Social şi intră în atribuţiile Ministerului Dezvoltării. Ne gândim că, dacă la nivelul Administraţiei Fondului de Mediu vom reuşi să creăm spaţiu de buget suficient, am putea intra şi pe domeniul izolării termice a clădirilor publice, pentru că statul român plăteşte foarte mult pe eficienţa energetică în domeniul public, când vorbim de activităţi educaţionale, activităţi în domeniul sănătăţii. Încercăm, dacă va fi spaţiu bugetar suficient, să alocăm bani din Fondul de Mediu pentru beneficiul acestei instituţii”, a precizat Korodi.

Tot mai multe sesizări de comportament abuziv
Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energie (ANRE) este „extrem de preocupată“ de modul în care distribuitorii de energie respectă reglementările, întrucât a primit din ce în ce mai multe sesizări de „comportament abuziv“, a declarat Emil Calotă, vicepreşedintele Autorităţii.

„Ne preocupă extrem de mult cum respectă distribuitorii de energie reglementările, pentru că avem tot mai multe sesizări de comportament abuziv“, a afirmat Calotă în cadrul ediţiei a XXII-a a Conferinţelor Focus Energetic. El a adăugat că ANRE vrea ca preţul energiei distribuite să fie unul „corect“, stabilit pe baze corecte şi justificate. Calotă a mai spus ANRE va avea o întâlnire cu Transelectrica şi cu distribuitorii de electricitate pentru a analiza capacitatea reală de preluare în sistemul energetic naţional a energiei regenerabile, în special cea eoliană.
Energia eoliană reprezintă cea mai mare parte a electricităţii obţinută din surse regenerabile din România. Reprezentanţii Transelectrica s-au plâns de mai multe ori în ultimii ani de dezechilibrele cauzate de volumul mare de energie eoliană injectată în sistemul naţional de transport al energiei.

Întrebat de reprezentantul unei asociaţii pentru protecţia consumatorilor despre posibilitatea soluţionării problemelor consumatorilor altfel decât în instanţe,  Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, a susţinut că autoritatea are în vedere îmbunătăţirea pieţei de energie în relaţia cu consumatorii. “Direcţia de control este asaltată, zilnic, uneori şi cu 200 de petiţii online. Am lansat un proiect în dezbatere publică şi vom face şi un parteneriat cu asociaţiile de protecţie a consumatorilor şi cu ANPC. Avem 8 milioane de contracte şi de contoare. Pot veni zeci de mii de solicitări la fiecare întrerupere de energie electrică. Putem institui nişte reguli pentru furnizori, să-i obligăm să facă o informare directă, fără niciun cost, sau pe factură. Orice consumator poate accesa pagina de internet a ANRE şi să-şi facă singur structura de cost. Aceste lucruri le avem în vedere pentru îmbunătăţirea pieţei de energie”, a mai spus Havrileţ.
Rodin Traicu: “Susţin cu tărie investiţiile în capacităţi mari de producere a enegiei”

Investiţiile în energie sunt rentabile, chiar dacă în prezent nu este o cerere desul de mare, care să acopere oferta, a declarat  Rodin Traicu, membru în Comisia de Industrii din Camera Deputaţilor, prezent la ce de-a XXII-a ediţie a Conferinţelor FOCUS ENERGETIC. El a trecut în revistă toate tipurile de energie şi finanţările posibile pentru realizarea acestora.

Cea mai mare investiţie promovată de România este reprezentată de finalizarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiectul financiar suferind mai multe modificări de-a lungul timpului. “Bulgaria a semnat contractul pentru două reactoare la Kozlodui, Ungaria are aprobată finanţarea pentru două grupuri la centrala atomică de la Paks, iar Turcia face două reactoare la Ankara. Iată că în jurul nostru sunt foarte multe investiţii, chiar dacă nu este o cerere foarte mare de energia”, a declarat Traicu. În ultima perioadă, s-a pus la îndoială oportunitatea unor investiţii în producerea de energie electrică, din cauza cererii scăzute de pe piaţa internă şi a posibilităţilor reduse de export.

“Problema de fond în România este că mulţi ştiu să producă energie, dar puţini ştiu să vândă”, a punctat parlamentarul.
“Nu s-a vorbit de energia termo. Nimeni nu-şi aduce aminte de aceasta decât la 1 noiembrie, când lumea are nevoie de căldură”, a spus Traicu. Sistemele de producere şi distribuire a energiei termice produc mare nemulţumire în rândul populaţiei, din cauza preţurilor mari pe care trebuie să le plătească. “De aceea, trebuie scheme multifuncţionare pentru finanţarea şi retehnologizărilor SACET-urilor”, a spus Traicu. Pe de altă parte, pentru modernizarea termocentralelor ce utilizează cărbunele ca materie primă, s-au contractat credite de la BCR, BRD, Unicredit şi BEI. “În curând, costurile cu aceste credite se vor resimţi în preţ”, a atenţionat Rodin Traicu.

Deputatul s-a arătat a fi extrem de atent cu impactul financiar generat de energiile verzi, considerând că s-a ajuns la “distorsiuni” din cauza unei scheme de sprijin “total inadecvate”. În prezent, cele mai frecvente forme de energie verde sunt cea eoliană, fotovoltaică şi cea produsă de microhidrocentrale. Participanţii la Conferinţa FOCUS ENERGETIC au pus problema energiei din biomasă. Rodin Traicu a atras atenţia că este nevoie de foarte mult lemn pentru a produce astfel de energie. “Dacă cineva crede că vom tăia pădurile ca să facem biomasă, se înşeală. Aceasta nu este o soluţie”, a spus parlamentarul, care crede că astfel de tehnologii sunt bune în unităţi mici, “de regulă nedispecerizate”. “Cât priveşte biogazul, este ca şi inexistent în România. De exemplu, încă se lucrează la un proiect pilot, într-o comună din Ardeal. Investiţia arată un cost de 3,3-4 milioane de euro/MWh, ceea ce este foarte mult, faţă de capacităţile clasice, se sub 1 milion de euro/MWh”, a spus demnitarul. Rodin Traicu a ţinut să precizeze că alte scheme de sprijin pentru astfel de energii regenerabile nu vor mai fi promovate, pentru că “nu sunt suportabile de nimeni”.

Potrivit demnitarului, există o diferenţă majoră între finanţarea proiectelor de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi finanţarea unităţilor de utilizează gaze. “Când a fost vorba să se facă forări în Marea Neagră după gaze naturale, de către Exxon şi OMV, nu a zis nimeni nimic. Am constatat că, pentru gaze de şist, bani se găsesc uşor; pentru termocentrala de la Rovinari şi Unităţile 3 şi 4 de Cernavodă – foarte greu”, a spus parlamentarul.
“Susţin cu tărie investiţiile în capacităţi mari de producere a enegiei, dar mai ales în capacităţi termo”, a concluzionat deputatul Rodin Traicu.

Hidroelectrica se extinde în regiune
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, intrat în insolvenţă acum doi ani, face primii paşi în afara graniţelor, prin decizia de a deschide anul acesta două reprezentanţe, una în Budapesta şi alta în Belgrad, prima urmând să fie deschisă în Capitala Ungariei.

“Scopul este de a face comerţ cu energie în aceste pieţe. Reprezentanţa din Budapesta va fi deschisă în septembrie”, a declarat Remus Borza, avocatul care controlează compania Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica.
Hidroelectrica a terminat primul semestru din 2014 cu un profit brut de 509 milioane de lei (115,6 milioane de euro), nivel record pentru companie, deşi veniturile au scăzut cu aproape 7% din cauza contextului de piaţă nefavorabil. Compania ar trebui să iasă din insolvenţă până la finalul acestui an, planul statului fiind de a o aduce pe bursă în 2015.

“Nu mai avem piaţă la intern, dar nu putem ieşi nici la export, pentru că nu suntem competitivi”, a mai spus Borza. El s-a întrebat, în mod retoric, dacă mai are sens ca societatea pe care o reprezintă, dar şi celelalte companii din domeniul energetic, să mai investească, având în vedere taxele extrem de mari pe care trebuie să le plătească statului.

Remus Borza a criticat dur faptul că în România taxa pe apa uzinată este cea mai mare din Europa, sumele plătite pentru aceasta, circa 80 milioane euro anual, putând fi utilizate pentru investiţii.
De asemenea, reprezentantul Hidroelectrica a subliniat că producătorul de electricitate pe care îl administrează, cheltuieşte sume colosale în fiecare an pentru curăţarea luciului de apă şi pentru decongestionarea râurilor, menţionând că, “în niciun caz”, compania nu este poluatoare.

„După 20 de ani, suntem pentru prima dată în situaţia de a avea excedent de producţie, fiind din ce în ce mai mulţi jucători pe o piaţă din ce în ce mai mică. Ne întrebăm dacă mai are sens să mai investim. Nu mai avem piaţă la intern, dar nu putem ieşi nici la export, pentru că nu suntem competitivi”, a spus Remus Borza, făcând referire la sectorul producţiei de energie.

“În 24 de state din 28 ale Uniunii Europene taxa pentru apa uzinată folosită în scopuri energetice este zero. În patru state se mai plătesc câteva taxe. Din păcate, România este campioană. În Franţa, de exemplu, taxa este de 15 eurocenţi la milionul de metri cubi, iar în România se plătesc 25 de eurocenţi la mia de mc. Evident că este un dezechilibru flagrant, iar asta înseamnă un efort financiar foarte mare. În 2010, s-a majorat de două ori preţul apei uzinate în România (…). Costul de producţie la Hidroelectrica este de aproximativ 160 lei/MWh, în timp ce ANRE a hotărât să acorde 115 lei/MWh pentru piaţa reglementată. În acest context, contribuţia Hidroelectrica la plata acestei ape a crescut de la 20 milioane de euro la 80 de milioane de euro. Dacă mai adăugăm taxa pe stâlp şi piaţa reglementată cu aşa-zisele politici sociale de subvenţie a energiei pentru populaţie, ajungem la 170 de milioane de euro plătiţi de Hidroelectrica, bani care s-ar fi putut duce în investiţii. După părerea mea, banii pentru diguri trebuie să vină de la bugetul statului”, a mai spus Borza.
Hidroelectrica a investit peste 3 miliarde euro în retehnologizarea centralelor, a spus domnul Borza, menţionând: “Acum doi ani, preţul mediu cu care vindeam energia depăşea 250 lei/MWh, acum ne rugăm să găsim cumpărător la 160 lei/MWh, lucru aproape fatal pentru producători. Durerea este că la consumatori energia ajunge la 380-400 lei/MWh. De unde această diferenţă?”

În replică, Rodin Traicu a apreciat că “foarte mulţi ştiu să producă energie, dar nu toţi ştiu să vândă”. De altfel, şi preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, a replicat că piaţa reglementată reprezintă o oportunitate pentru Hidroelectrica, pentru că are unde să vândă energia produsă. În plus, a subliniat că Hidroelectrica a beneficiat de o majorare substanţială a preţului pentru piaţa reglementată, de la 103 lei/MWh în 2013, la 115 lei/MWh în anul 2014.
Ministrul Mediului, Attila Korodi, i-a replicat lui Borza că, la un profit de 509 milioane lei pe 6 luni, nu se poate plânge că nu are de unde plăti apa uzinată şi taxa pe construcţiile speciale !

Totuşi, desele schimbări legislative, de la modificarea schemei de sprijin pentru producătorii de energie verde, până la introducerea de noi taxe sau majorarea unora deja existente au fost subiecte pe care le-au adus în discuţie reprezentanţii mediului de afaceri, precum Ovidiu Pop (Verbund) sau Valeriu Binig (Ernst & Young România). De altfel, şi Niculae Havrileţ a spus că avem nevoie de predictibilitate şi cadru legislativ stabil pentru investitori, precum şi de siguranţa că legislaţia nu va fi aplicată retroactiv.

Parlamentarii să reconsidere contractele bilaterale
Factorii de decizie din România ar trebui să reconsidere contractele bilaterale de energie electrică, pentru că lipsa lor este o piedică în calea realizării investiţiilor, a susţinut Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), la Conferinţa FOCUS ENERGETIC, cu tema „Finanţarea investiţiilor energetice în condiţiile noilor viziuni naţionale şi europene”. Autorităţi de rang înalt prezente la conferinţă consideră că o astfel astfel de analiză se impune, dacă, în acest fel, se repornesc investiţiile în energie.

„Este nevoie de strategie energetică. Şi este nevoie de viziune privind evoluţia cererii de energie, adică de o politică industrială”, a declarat Ion Lungu, preşedintele AFEER, în ceea ce priveşte oportunitatea unor noi investiţii în capacităţi de producere a energiei.
Potrivit acestuia, necesitatea unor noi investiţii trebuie analizată prin prisma a două puncte de vedere: europeană, având în vedere condiţionalităţile legislative, şi transguvernamentale. „O investiţie în domeniul energetic nu se poate realiza pe perioada unui mandat guvernamental. În România, se schimbă Guvernul, se stopează investiţia!”, a spus Lungu. „Pentru investiţii, este nevoie de stabilitate legislativă. Din punctul de vedere al regenerabilelor, cel mai neplăcut nu au fost schimbările legislative, ci modul fantezist în care a fost aprobată schema de sprijin”, a preciza Lungu.

Din punctul de vedere al AFEER, piaţa de energie are o contribuţie majoră, prin semnalele de preţ privind posibilităţile de vânzare a produsului final, crearea libertăţii proprietarului privind desfăşuararea activităţii de furnizare energie. Introducerea noilor platforme de tranzacţionare pe OPCOM (OTC, Intraday), cuplarea pieţelor (la 1 noiembrie 2014, cu Cehia, Slovacia şi Ungaria) reprezintă un sprijin substanţial pentru finanţarea investiţiilor în domaneiul energetic.

Preşedintele AFEER a pus în discuţie necesitatea reintroducerii contractelor bilaterale, pe termen lung, pe care le consideră esenţiale pentru contractarea creditelor bancare în vederea finanţării investiţiilor. „Solicit parlamentarilor din Comisia de Industrii din Camera Deputaţilor să reconsidere aceste contracte bilaterale”, a spus Lungu. El a precizat că băncile solicită astfel de contracte, pe baza cărora se fundamentează capacitatea de rambursare a împrumutului.

Deputatul Rodin Traicu consideră că aceste contracte pe termen lung „pun şi probleme de politică industrială în România”. „Câte firme sunt capabile să consume atât de multă energie, astfel încât să aibă nevoie de un contract bilateral pe termen lung?”, a spus Traicu.
Potrivit lui Ion Lungu, pentru un sigur proiect de investiţii energetice, ar fi nevoie de mai multe contracte bilaterale. „În România, sunt 5-6 firme care pot intra într-o astfel de finanţare”, a completat Ion Lungu, preşedintele AFEER.

Pe de altă parte, Emil Calotă, vicepreşedintele ANRE, a susţinut „necesitatea repunerii în discuţie a contractelor bilaterale de energie”, dacă acestea vor ajuta la „dezgheţarea” investiţiilor. Oficialul ANRE a dat ca exemplu investiţiile în energiile regenerabile. Chiar dacă în perioada boom-ului investiţional în acest domeniu erau interzise contractele bilaterale pe energie, au fost folosite contractele bilaterale cu certificate verzi. Adică, pentru credite bancare au fost folosite contracte prin care producătorii aveau asigurată cumpărarea certificatelor verzi ce urmau să le primească în cadrul schemei de sprijin. „Acest tip de contracte nu mai poate fi folosit, astfel că, de la aplicare, din 2014, s-a constatat o stopare a investiţiilor în acest domeniu”, a arătat vicepreşedintele Emil Calotă.
„Contractele bilaterale de energie sunt o necesitate, ca soluţie de finanţare a investiţiilor în energie. După 2 ani de purgatoriu, ne cerem dreptul la free trading, ca în toate ţările europene”, a declarat Valeriu Binig, Partner Ernst&Young.

În plus, Filip Cârlea, directorul executiv al Consiliului Investitorilor Români (CIR), forul de conducere al Forumului Investitorilor Autohtoni (FIA), a subliniat necesitatea reintroducerii posibilităţii încheierii de contracte directe, măcar pentru investiţiile green field. ”Contracte bilaterale se pot încheia, astăzi, numai pe OPCOM. Dar, pe OPCOM, nu pot tranzacţiona decât producătorii acreditaţi de către ANRE. Adică, după ce se finalizează o investiţie, după ce începe să producă, se poate duce pe OPCOM să tranzacţioneze. Ca să începi o investiţie, e nevoie de credite. Banca cere garanţii, în principal contractele de vânzare a energiei. Ne învârtim într-un cerc vicios: nu poţi deveni producător, pentru că investiţia nu este finalizată, dar nu poţi finaliza investiţia, pentru că nu eşti producător! Trebuie făcut ceva pentru reluarea contractelor bilaterale directe”, a subliniat Cârlea. Pe de altă parte, el a mai spus că autorităţile trebuie să vină cu soluţii şi în privinţa pieţei gazelor naturale. În prezent, foarte multe contracte se încheie pe o perioadă de doar o lună, pentru că producătorii cer preţuri foarte mari, mai mari chiar decât în restul Europei, preţuri pe care consumatorii nu sunt dispuşi să le plătească, având în vedere că le afectează competitivitatea în raport cu competitorii europeni şi mondiali.

Contractele de diferenţă, posibilă soluţie de finanţare pentru Cernavodă 2
Proiectul nuclear de la Cernavodă trebuie continuat, pentru a veni în întâmpinarea cererilor de energie din anii viitori, a declarat Mihai Darie, directorul financiar al Societăţii Naţionale Nuclearelectrica (SNN), la Conferinţa FOCUS ENERGETIC, cu tema „Finanţarea investiţiilor energetice în condiţiile noilor viziuni naţionale şi europene”. Marea problemă o reprezintă finanţarea, pentru care se caută cele mai potrivite formule, în condiţiile în care investiţiile în energia nucleară prezintă un caracter aparte de finanţare.
„Parametrii financiari ai proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă nu s-au modificat”, a declarat Mihai Darie. „Ultima ofertă este de 4,2 miliarde de euro, cifră care nu include costurile de finanţare şi fără investiţiile deja făcute”, a spus Darie. Potrivit acestuia, valoarea activelor existente şi a stocului de apă grea pentru punerea în funcţiune a celor două reactoare este de un miliard de euro.
„Soluţia este clară – să mişcăm proiectul înainte”, a spus oficialul SNN. Potrivit acestuia, chiar dacă, în prezent, cererea de energie nu este foarte mare, cele două reactoare de Cernavodă trebuie finalizate. „Acest proiect poate fi finalizat în 7-8 ani. Noi trebuie să fim pregătiţi, pentru că va veni vremea când va trebui retehnologizată Unitatea 1, ceea ce înseamnă că şi reactorul va fi închis 1,5-2 ani. Trebuie pus ceva în loc, plus că se aşteaptă o creştere a consumului de energie pentru perioada ce va veni. Mai mult, sperăm să se producă şi reindustrializarea ţării, şi deschiderea unor noi pieţe, ceea ce va conduce la o cerere mai mare de energie”, a spus oficialul SNN.
Mihai Darie consideră că cele mai complexe aranjamente financiare se înregistrează la obţinerea finanţării proiectelor nucleare. „Există risc pentru finanţator tocmai pentru că este nevoie de un timp îndelungat pentru execuţia centralei. Totuşi, sunt şi mari avantaje la proiectele nucleare. Cheia este că reactoarele nucleare funcţionează în bandă, astfel că nu se produc dezechilibre în sistemul energetic, ca în cazul energiilor regenerabile. Mai mult, politicile privind emisiile de gaze cu efect de seră nu descurajează astfel de investiţii, dar nici nu le încurajează”, a ţinut să atragă atenţia directorul de la Nuclearelectrica.
Pentru finanţarea proiectelor nucleare, preţul energiei practicat în prezent, de aproximativ 40 de euro/MWh, nu este stimulativ. „Se încearcă anumite formule, care să răspundă criteriilor legislative promovate de Uniunea Europeană, dar să şi fie atractive pentru investitori. Aşa a apărut ideea contractelor de diferenţă, care ar putea fi o soluţie de finanţare. Acest tip de contract ar scădea costul de finanţare, prin reducerea riscurilor”, a spus Darie, care a dar ca exemplu, Marea Britanie.

Analizele făcute în acest stat arată că preţul modelat al energiei ce s-ar produce într-o nouă unitate nucleară ar trebui să fie de 92,5 lire/MW, adică dublu faţă de preţul practicat pe piaţă. „În aceste condiţii, s-a ajuns la concluzia că, pentru investiţii noi, trebuie alte preţuri la energie. De aproximativ 5 ani, Marea Britanie promovează contractele de diferenţă (n.r. – asigură un preţ garantat pentru investitor). La nivelul Departamentului pentru Energie, se analizează posibilitatea finanţării unor investiţii noi în acest mod, folosind contractele de diferenţă”, a completat Mihai Darie, directorul financiar al Nuclearelectrica.

Chinezii ”curtează” Complexul Energetic Oltenia
Cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din ţară, Complexul Energetic (CE) Oltenia se gândeşte la investiţii de miliarde de lei. Cea mai importantă investiţie este “curtată” de către chinezi, care au făcut paşi semnificativi în încheierea unui contract cu compania, a declarat Valeriu Bivol, director în cadrul Complexului Energetic Oltenia, la Conferinţa FOCUS ENERGETIC, cu tema „Finanţarea investiţiilor energetice în condiţiile noilor viziuni naţionale şi europene”. Partea română trebuie să găsească răspuns la o solicitare a părţii chineze, care se referă la un contract bilateral pe minimum 10 ani, formulă financiară nepermisă în România pentru domeniul energiei.
“Partea chineză vrea ca energia produsă la Rovinari să fie destinată exportului, alături de un contract bilateral pe minim 10 ani”, a declarat Valeriu Bivol.

Oficialul CE Oltenia a atras atenţia asupra studiilor de fezabilitate făcute la complexul energetic. Potrivit acestuia, din studii au reieşit anumiţi indicatori care, în aproximativ jumătate din cazuri, nu au putut fi atinşi niciodată. “Pentru noul grup energetic, chinezii îşi fac propriul studiu de fezabilitate”, a declarat deputatul Rodin Traicu. Această decizie a părţii chineze are ca scop elaborarea unui document, astfel încât proiectul să fie bancabil chiar în China. Deputatul a precizat că, de exemplu, una dintre condiţiile de finanţare a unui proiect prin bănci chinezeşi impune ca minim 60% din echipamente să fie furnizate chiar de China.

Conform directorului Valeriu Bivol, CE Oltenia are în componenţă termocentralele Turceni, Rovinari, Işalniţa, Craiova II, Brăila, precum şi minele fostei Societăţi Naţionale a Lignitului Oltenia. Puterea totală instalată la CEO este de 4.300 MW, producţia anuală de energie fiind de aproximativ 12 – 15 TWh, iar cea de cărbune – de 26-27 milioane tone. De la înfiinţarea termocentralelor ce îl compun până în prezent, CE Oltenia a produs peste 600 TWh energie şi cca 25 milioane Gcal. Numai în perioada 2007 – 2013, CEO a investit în modernizare, eficientizare şi conformarea la legislaţia de mediu aproximativ 1,25 miliarde de euro. Pentru perioada 2014 – 2020 sunt planificate investiţii în valoare totală de peste 4,2 miliarde de lei (circa un miliard de euro).

Investiţiile au ca principale obiective eficientizarea activităţii companiei prin modernizarea grupurilor, eficientizarea costurilor de producţie, utilizarea eficientă a resurselor, diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi conformarea la condiţionalităţile de mediu. Astfel, în urma investiţiilor la grupurile energetice, au scăzut şi emisiile de gaze cu efect de seră, de la 1,05 tone/MWh, la 0,920 tone/MWh.

Factura de energie pentru marii consumatori nu scade încă
Exceptarea marilor consumatori industriali de energie electrică de la plata certificatelor verzi, care trebuia să intre în vigoare la 1 august, va fi amânată cu cel puţin două luni, potrivit oficialilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
“Momentul la care intră în vigoare exceptarea se amână cu două luni, pentru octombrie. Este posibil ca ea să devină funcţională chiar de la 1 ianuarie 2015”, a declarat vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă.
El a explicat că a fost elaborat un nou act normativ, care amână cu două luni intrarea în vigoare a acestei exceptări, pentru că schema de sprijin pentru marea industrie trebuie aprobată de Comisia Europeană, iar avizul acesteia încă nu a venit.
Reamintim, în luna iunie, Guvernul a adoptat o hotărâre  pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. “Exceptarea se realizează diferenţiat, în funcţie de electro – intensitatea operatorilor economici: 85% în cazul unei electro – intensităţi mai mari de 20%, 60% în cazul unei electro – intensităţi de 10 – 20% şi 40% în cazul unei electro – intensităţi de 5 – 10%. Schema de sprijin are valabilitate de 10 ani şi se va aplica de la 1 august 2014, după aprobarea Notificării acesteia de către Comisia Europeană. Numărul estimat al beneficiarilor de ajutor de stat acordat în temeiul prezentei hotărâri este 300, iar bugetul total estimat alocat schemei de ajutor de stat este de 750 milioane euro”,  se arăta în comunicatul Executivului de la acea dată.

Practic, schema de sprijin excepta marii consumatori industriali de la plata a până la 85% din cota de certificate verzi, în funcţie de mai multe criterii.  Guvernul a elaborat-o după ce marii consumatori de energie s-au plâns că devin necompetitivi din cauza costului prea mare cu energia electrică, generat de sprijinul pentru energia regenerabilă.

Deşi Guvernul a instituit prin act normativ schema de sprijin, este nevoie de legislaţie secundară, elaborată de ANRE, pentru ca aceasta să intre în vigoare, legislaţie care încă nu există. Principala dilemă, rămasă neelucidată, a acestei scheme de sprijin este legată de cine va suporta costul acelor certificate verzi care nu vor mai fi plătite de marii consumatori.

Vicepreşedintele ANRE Emil Calotă a precizat că, aşa cum se înţelege acum din textul legii, certificatele pe care nu le vor plăti marii consumatori industriali vor fi redirecţionate către celelalte categorii de consumatorii industriali şi către populaţie. “9 TWh de energie este consumul consumatorilor exceptaţi, adică 20% din total. Cu toate acestea, sprijinul populaţie pentru regenerabile va fi menţinut în 2015 la 35 de lei/MWh, la fel ca şi în acest an” , a spus Calotă.