Strategia energetica a Romaniei nu se prea potriveste cu dorinta Comisiei Europene, care cere mai multa energie regenerabila si eliminarea subventiilor

Data: 19-06-2019

SURSA:Energy Center

Recomandarile Comisiei Europene la adresa Romaniei, dupa evaluarea planului national privind energia si clima, par de bun simt. In ultima instanta tendinta majoritatii statelor europene este de a se conforma noilor cerinte de mediu, in parale cu evolutie spectaculoasa a noilor tehnologii din sectorul regenerabilelor. Daca ar fi sa ne apropiem de recomandarile europene este cert ca in urmatoarea perioada ar trebuie sa instalam peste 1500 de MW in energie verde. Intrebarea este daca sistemul energetic, asa cum este conceput el in momentul de fata, poate rezolva problema dezechilibrelor. Si mai departe decat atat, cat de valabile mai sunt marile proiecte din strategia energetica, respective inca doua reactoare nucleare la Cernavoda, centrala de la Tarnita-Lapustesti si un grup energetic pe carbune de 800 de MW la Rovinari, in paralel cu tranzitia spre centralele cu gaze.

Mai dificil de justificat in fata Comisiei Europene va fi pozitia Romaniei fata de energia pe carbune si intentiile declarate ale autoritatilor de la Bucuresti de a pune in aplicare o schema de subventie a acestui tip de energie. Cert este ca ne aflam la o rascruce, iar timpul de a lua decizii este extreme de scurt. Romania mai are o mare problema pe care nu o poate justifica in fata Comisiei Europene: intre raportarea privind puterea instalata si puterea reala de generare este o diferenta foarte mare care vine in defavoarea noastra atunci cand ni se recomanda anumite tinte de atins. Interesant este ca nimeni nu indrazneste sa scoata capacitatile nefunctionale din aceasta raportare, desi suntem constienti ca ele nu ajuta cu nimic sistemul energetic national.

Cat priveste cresterea tintei de energie regenerabila de la 27,9%, cat a propus tara noastra, la 35%, cat ar dori Comisia Europeana si aici avem problem serioase. Este relevant ca de cativa ani (probabil din 2015) in sectorul regenerabilelor din Romania nu s-a mai investit nimic. Mai mult decat atat, tara noastra a uitat complet de proiectele de cresterea eficientei energetice si de energia pe baza de biomasa, aspect pe care Comisia Europeana le accentueaza si de data aceasta. Asteptam pozitia autoritatilor de la Bucuresti, dar cu siguranta ca nu este deloc simplu sa se armonizeze strategia energetica a Romaniei cu recomandarile CE.

Comisia Europeana recomanda Romaniei sa majoreze, pana „la cel putin” 34%, tinta privind ponderea energiei din surse regenerabile in consumul final brut de energie reprezentand contributia Romaniei la atingerea obiectivelor Uniunii la orizontul anului 2030, se arata in raportul de evaluare al Comisiei Europene a proiectului planului national integrate privind energia si clima (NECP) publicat marti de executivul comunitar.

Prin Planul National Integrat Energie-Schimbari Climatice, tinta nationala propusa de Romania pentru anul 2030 pentru energia regenerabila este 27,9%.

In acest context, executivul comunitar recomanda Romaniei „sa puna la punct politici si masuri detaliate si cuantificabile, care sunt in linie cu Directiva (UE) 2018/2001, pentru a permite atingerea la timp si in mod eficient a acestei contributii”.

De asemenea, CE recomanda autoritatilor de la Bucuresti sa furnizeze detalii suplimentare cu privire la masurile concrete pentru a asigura sustenabilitatea aprovizionarii cu biomasa si utilizarea sa in sectorul energetic, „avand in vedere contributia importanta a biomasei in mixul energetic al Romaniei, in special in incalzire si racire”.

O alta recomandare a Comisiei Europene este acea ca Romania „sa majoreze semnificativ ambitia pentru reducerea consumului primar si a celui final de energie in 2030, avand in vedere necesitatea cresterii eforturilor pentru a atinge tinta de eficienta energetica”. In acest sens, Romania trebuie sa propuna politici si masuri mai ambitioase care sa permita economii suplimentare de energie.

Cu privire la sectorul gazelor naturale, Comisia Europeana recomanda Romaniei „sa precizeze masurile privind sustinerea obiectivelor de securitate energetica in domeniile diversificarii si reducerii dependentei energetice, in special masuri care sa asigure flexibilitatea si o strategie robusta de diversificare, incluzand proiectele de infrastructura relevante si eliminarea restrictiilor excesive pentru investitiile in productia de gaze, avand in vedere potentialul regional al rezervelor din Marea Neagra”, subliniaza CE.

In raportul semnat de comisarul pentru politici climatice si energie, Miguel Arias Cańete, i se mai recomanda Romaniei sa puna la punct obiective si tinte pe termen lung cu privire la integrarea pietei, in special masuri pentru dezvoltarea unor piete angro si cu amanuntul lichide si competitive, atat prin cresterea competitiei in interiorul tarii cat si prin „eliminarea barierelor care stau in calea comertului transfrontalier, inclusiv a restrictiilor la export”.

De asemenea, Romaniei i se recomanda sa evalueze impactul negativ al reglementarii preturilor angro si sa furnizeze o perspectiva clara pentru a sigura conformitatea dintre legislatia nationala si legislatia comunitara cu privire la piete deschise si liberalizate si formarea libera a pretului, „prin includerea unei strategii si a unui calendar pentru progresele spre preturi bazate in intregime pe piata, care sa includa si masuri tintite pentru a proteja consumatorii vulnerabili”.

Statele membre UE aveau obligatia de a prezenta propriile proiecte de NECP-uri pana la sfarsitul anului 2018, documentele urmand a face apoi obiectul unei evaluari aprofundate de catre Comisie. Regulamentul prevede ca, daca proiectele de NECP-uri nu contribuie suficient la indeplinirea obiectivelor uniunii energetice (in mod individual si/sau colectiv), Comisia poate adresa statelor membre, pana la sfarsitul lunii iunie a anului 2019, recomandari privind modificarea proiectelor de planuri. Statele membre trebuie sa prezinte NECP-urile finale pentru perioada 2021-2030 pana la sfarsitul anului 2019.

In luna aprilie a acestui an, vicepresedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei, Zoltan Nagy-Bege, declara ca tinta pe care si-o propune Romania in privinta energiei din surse regenerabile pentru 2030 este de 27,9%, adaugand ca spera ca executivul comunitar sa accepte o tinta sub nivelul mediu al Europei. „Prioritatea noastra numarul 1, ca tara, este sa finalizam Planul National Integrat Energie-Schimbari Climatice (PNIESC) si sa negociem cu Comisia Europeana acea tinta pentru SRE (surse regenerabile de energie, n.r.) pe care ne-o asumam si ne propunem sa o indeplinim pana in 2030, de 27,9%. Este foarte greu sa cred ca aceasta va fi cifra finala avand in vedere potentialul Romaniei. Noi am depasit deja tinta de 26%. Sa ne propunem doar doua procente in plus, adica sa accepte Comisia Europeana o tinta mult sub nivelul mediu al Europei, in conditiile in care pana acum eram peste medie” a declarat Zoltan Nagy-Bege.

In acelasi timp, Comisia Europeana solicita Romaniei sa specifice toate subventiile din energie, in special cele pentru combustibilii fosili, precum si planurile si actiunile pe care le are in vedere pentru a le retrage.

Comisia Europeana cere Romaniei sa-si clarifice obiectivele nationale si tintele de finantare in cercetare, inovare si competitivitate, legate in special de uniunea energetica, care urmeaza sa fie realizate intre 2020 si 2030, astfel incat ele sa poata fi masurate rapid si sa fie adecvate obiectivului de a sprijini implementarea tintelor din planul national integrat de energie si clima (NECP).

Romania trebuie sa sustina astfel de obiective prin masuri si politici adecvate si specifice, inclusiv cele dezvoltate in cooperare cu alte state membre UE, cum ar fi planul strategic european privind tehnologia energetica (Planul SET), se arata in raportul CE.

De asemenea, Romaniei i se solicita sa-si intensifice cooperarea regionala cu statele vecine membre UE si din grupul CESEC (Interconectarea in sectorul de gaze in Europa Centrala si de Sud-Est), inclusiv in infrastructura din domeniul gazelor si electricitatii, energiei regenerabile, eficientei energetice si cercetarii, inovarii si competitivitatii, si sa sina cont de provocarile comune si de obiectivele impartasite.

In raport se mentioneaza ca Romania trebuie sa-si extinda analiza asupra necesitatilor de investitii si a riscurilor furnizate de obiectivele strategiei sale energetice, pentru a putea avea o privire generala de ansamblu a necesitatilor de investitii in vederea atingerii obiectivelor planului sau national integrat de energie si clima. Tara noastra trebuie sa furnizeze o evaluare generala a surselor pentru acea investitie, inclusiv finantarea adecvata la nivel national, regional si al UE.

Comisia Europeana solicita Romaniei si o analiza a interdependentei politicilor privind calitatea aerului si emisiile poluante cu informatiile solicitate privind emisiile poluante estimate conform masurilor si politicilor planificate.

Tara noastra trebuie sa-si integreze mai bine factorii de tranzitie, luand in considerare impactul social si cel asupra fortei de munca, prezentand mai multe masuri concrete si intervalul de timp necesare pentru a rezolva insuficienta energetica, asa cum s-a solicitat prin Regulamentul UE 2018/1999.

Nu in ultimul rand, Comisia Europeana cere Romaniei sa discute necesitatile si masurile luate pentru rezolvarea dificultatilor structurale determinate de tranzitia catre energia curata in regiunile monoindustriale care depind de industria carbunelui sau in alte sectoare cu un consum ridicat de energie.

Comisia Europeana a publicat marti propria evaluare a proiectelor de planuri ale statelor membre pentru indeplinirea obiectivelor uniunii energetice a UE si, in special, pentru atingerea tintelor convenite pentru 2030 la nivelul UE referitoare la energie si clima.

Analiza Comisiei referitoare la propunerile de planuri nationale a vizat, printre altele, contributia lor agregata la atingerea obiectivelor si tintelor UE pentru 2030 din cadrul uniunii energetice. In stadiul lor actual, proiectele de NECP-uri sunt insuficient de ambitioase, atat din punctul de vedere al energiei din surse regenerabile, cat ?i din punctul de vedere al eficientei energetice. In ceea ce priveste energia din surse regenerabile, diferenta ar putea fi chiar de 1,6 puncte procentuale. In ceea ce priveste eficienta energetica, diferenta ar putea fi de 6,2 puncte procentuale (daca este luat in calcul consumul de energie primara) sau de sase puncte procentuale (daca este luat in calcul consumul final de energie).

Vestea buna este ca statele membre au acum la dispozitie sase luni pentru inaltarea propriilor niveluri nationale de ambitie.

Menirea recomandarilor Comisiei si a evaluarilor detaliate este de a ajuta statele membre sa-si finalizeze planurile pana la sfarsitul anului 2019 si sa le puna in aplicare in mod eficace in anii urmatori. Planurile nationale ar trebui sa ofere claritate si previzibilitate pentru intreprinderi si pentru sectorul financiar, pentru a stimula investitiile private necesare. De asemenea, planurile vor facilita programarea de catre statele membre a finantarii prevazute in urmatorul cadru financiar multianual, cel pentru perioada 2021-2027.