Se apropie de sfârşit nebunia energiei verzi?

Data: 10-09-2015

Sursa: BURSA

Ultima decadă a fost perioada de glorie a ceea ce istoricii viitorului vor numi, probabil, nebunia de la începutul secolului 21. Da, este vorba despre costisitoarele programe guvernamentale pentru promovarea „energiei verzi”, justificate prin iminenţa sfârşitului lumii ca urmare a încălzirii globale.

Între timp, „încălzirea globală” s-a transformat în „schimbarea climatului”, pe fondul unui număr tot mai mare de studii care neagă influenţa decisivă a factorului uman asupra climei şi readuc ciclurile solare în prim plan.

Cu toate acestea, autorităţile, în ciuda opoziţiei populare tot mai intense ca urmare a costurilor mult mai ridicate decât cele promise, continuă să urmărească idealuri verzi pe pereţi. De ce? Din cauza grupurilor de interese formate în jurul a ceea ce se va dovedi una dintre cele mai mari păcăleli din istorie.

Dar cât mai poate continua şarada? Poate câţiva ani, însă costurile semnificative impuse sectorului industrial cât şi populaţiei pot trimite „energia verde” în istorie chiar mai rapid decât cele mai optimiste estimări.

După anii în care cetăţenilor Germaniei li s-a promis electricitate ieftină, realitatea nu mai poate fi ignorată. Ameninţarea costurilor ridicate ale energiei pentru competitivitatea externă a determinat autorităţile să excludă importante sectoare industriale de la plata „certificatelor verzi”, povara fiind transferată aproape exclusiv către populaţie, care nu „beneficiază” de asistenţa unui lobby puternic.

 Un studiu recent al Institutului de Economie din Germania, realizat la cererea cotidianului Handelsblatt, arată că programul de tranziţie energetică îi costă pe consumatori circa 28 de miliarde de euro anual. Până în prezent costurile suplimentare au depăşit 300 de miliarde de euro, iar un fost ministru al mediului, Peter Altmaier, estimează că acestea vor ajunge la 680 de miliarde până în 2022.

„Revoluţia energetică a fost lansată pornind de la ipoteza unor costuri suportabile ale energiei. Această ipoteză s-a dovedit falsă”, a declarat directorul general al Asociaţiilor Producătorilor Industriali de Electricitate din Germania.

Deoarece energia produsă de centralele solare şi eoliene are prioritate la intrarea în reţeaua electrică din Germania, consecinţele neprevăzute ale acestei politici afectează grav ţările vecine. Pe fondul lipsei unei reţele de transport a electricităţii între nordul şi sudul Germaniei, supraproducţia este direcţionată către reţele din Cehia, Franţa, Belgia, Polonia sau Olanda, astfel încât să ajungă în zonele industriale din sudul Germaniei sau Austria.

Un articol recent de pe site-ul Politico.eu arată că Cehia a luat măsuri pentru instalarea unor dispozitive de blocare a acestor fluxuri de electricitate, care vor intra în funcţiune din 2016, astfel încât să poată fi asigurată stabilitatea reţelei electrice naţionale. La fel procedează şi ceilalţi vecini ai Germaniei, iar aceste acţiuni vin în contradicţie directă cu obiectivele europene de integrare a pieţelor energiei de pe continent.

Mai mult, Polonia a refuzat recent importul energiei electrice, astfel încât să protejeze producătorii naţionali, preferând să ceară suspendarea activităţii unor companii industriale, pe fondul cererii masive de electricitate, ca urmare a temperaturilor deosebit de ridicate din această vară, după cum scrie Deutsche Wirtschafts Nachrichten.

Şi în Danemarca, ţară model pentru energia verde la nivel global, creşterea deficitului bugetar obligă autorităţile să-şi regândească radical politica, după cum se arată într-un articol recent de la Bloomberg. Noul guvern a anunţat revizuirea ţintelor pentru emisiunile de bioxid de carbon, precum şi a planurilor de eliminare a centralelor pe cărbune. În acelaşi timp, vor fi reduse şi investiţiile în diferitele programe guvernamentale „verzi”.

Olanda, o altă ţară aflată în avangarda energiei verzi, tocmai a înregistrat un nou record al consumului de cărbune în centralele electrice, după cum arată datele statistice oficiale, pe fondul înlocuirii gazelor naturale. Cotidianul online Dutch News scrie că Olanda urmăreşte să producă 22% din necesarul de energie din surse verzi până în 2020, dar ţinta este considerată nerealistă.

Aceste exemple sunt suficiente pentru a demonstra că, oricât de „binevoitoare” ar fi autorităţile din ţările dezvoltate, legile fizicii nu pot fi anulate prin legi, decrete sau planuri de salvare a lumii.

Afirmaţia este susţinută şi de un studiu al Institutului Max Planck referitor la eficienţa centralelor eoliene. Concluziile sale, preluate de agenţia germană de presă DPA, arată că „acolo unde sunt concentrate multe turbine pe o suprafaţă relativ redusă, intervine efectul de frânare, care determină o reducere a producţiei”.

Tocmai acest efect de frânare a fost ignorat în studiile de eficienţă energetică anterioare, care „promiteau” randamente energetice ridicate şi au fost utilizate pentru susţinerea investiţiilor şi justificarea subvenţiilor, după cum mai scrie DPA.

Tranziţia către energia verde a fost însoţită şi de un plan suplimentar pentru creşterea eficienţei energetice: înlocuirea contoarelor de electricitate clasice cu o nouă generaţie „inteligentă”. Pe lângă măsurarea mai bună a consumului, aceste contoare au şi rolul de a controla funcţionarea echipamentelor electrocasnice, astfel încât acestea să funcţioneze în perioada celor mai scăzute preţuri, de obicei noaptea.

În Germania, procesul de înlocuire a început din 2010, iar recent a apărut un studiu cu privire la efectele generalizării contoarelor inteligente. Concluziile sale au fost sintetizate într-un comunicat de presă de pe site-ul Universităţii din Bremen, unde se arată că aceste aparate vor determina apariţia unei pieţe artificiale a energiei, unde vor apărea bule şi prăbuşiri. Studiul realizat de Sebastian Krause, Stefan Börries şi Stefan Bornholdt, „Econophysics of adaptive power markets: When a market does not dampen fluctuations but amplifies them”, a fost publicat în prestigioasa revistă de fizică Physical Review E, editată de American Physical Society, în iulie 2015.

Introducerea contoarelor inteligente a fost justificată tocmai de atenuarea fluctuaţiilor din reţeaua alimentată de centralele solare şi eoliene, însă efectul pare să fie exact contrariul a ceea ce s-a intenţionat: fluctuaţiile cererii de electricitate nu vor fi atenuate, ci amplificate, iar rezultatul este „o piaţă marcată de fluctuaţii haotice”.

La mijlocul secolului al XIX-lea, Charles Mackay a publicat o carte de referinţă, „Extraordinare iluzii populare şi nebunia mulţimilor”, care se mai tipăreşte şi astăzi.

Un capitol al cărţii descrie „mania lalelelor” din Olanda secolului al XVII-lea, iar autorul arată că „fiecare epocă are propria sa nebunie: o schemă, un proiect sau o fantezie către care se aruncă fără să gândească, de dragul câştigului sau prin forţa imitaţiei”.

După aproape patru secole de la acel episod, prima decadă a primului secol din noul mileniu, a dus „mania” la un alt nivel, posibil mult mai distructiv, în condiţiile unei „civilizaţii” mult mai avansate.

Acum nu a mai rămas decât să aşteptăm sfârşitul nebuniei verzi, într-o lume care trebuie să realizeze că dorinţele nerealiste ale conducătorilor nu reprezintă nimic în faţa legilor cunoscute ale fizicii, iar ignoranţa nu este o scuză pentru condamnarea la subdezvoltare a unor ţări întregi.

„Fiecare epocă are propria sa nebunie: o schemă, un proiect sau o fantezie către care se aruncă fără să gândească, de dragul câştigului sau prin forţa imitaţiei. După cum bine s-a spus, oamenii gândesc în masă; se va vedea că ei înnebunesc în masă, iar revenirea bunului simţ se face încet şi doar la nivel individual”. (CHARLES MACKAY,”Extraordinare iluzii populare şi nebunia mulţimilor”, 1841)

Autor: CĂLIN RECHEA