România, somată de Comisia Europeană să anunţe data exactă când va elimina cărbunele din mixul energetic

Data: 20-06-2019

SURSA:Adevarul

Recomandările Comisiei Europene pentru planul naţional integrat privind energia şi clima (PNIESC) al României, care vizează  perioada 2021-2030, sunt foarte tranşante, oficialii europeni cerând, printre altele, ţării noastre să anunţe data exactă când va renunţa la folosirea cărbunelui. Recomandările survin la numai o săptămână de când ministrul Economiei, Nicolae Bădălău, anunţa că până la sfârşitul anului va redeschide toate cele 530 de mine închise în ultimii ani.   Proiectul depus de România la sfârşitul anului trecut este lipsit de ambiţie, nu precizează sursele de investiţii şi nu explică cum vor fi atinse obiectivele legate de decarbonizare pentru 2030, dacă vor fi folosiţi în continuare combustibili fosili.    Energia regenerabilă, minim 34% solicitarea Comisiei vs 27.9% propunerea României   Comisia recomandă ca ţinta pentru 2030 de energie din surse regenerabile să crească substanţial până la cel puţin 34%, aceasta fiind contribuţia calculată a României la atingerea ţintei Uniunii Europene. Ţinta propusă de România anterior fusese de 27.9%, cu mult sub potenţialul pe care ţara noastră îl are. De asemenea, României i se solicită să sprijine energia regenerabilă şi să instituie măsuri pentru a simplifica mediul de operare pentru prosumatori şi cooperative energetice, prin simplificarea procedurilor de licenţiere şi autorizare.    „România participă în mod greşit la definirea unui plan european pro-climă pentru următorul deceniu. Starea de criză climatică în care ne aflăm, recunoscută şi chiar declarată deja oficial de unele state şi personalităţi ale lumii, are nevoie de măsuri ferme, care să schimbe fundamental societăţile din Europa. România încearcă să negocieze, jucându-se cu procentele, ceva ce nu e de negociat: viitorul.”, declară Marian Mândru, coordonator de campanii la Greenpeace România.   Energie murdară şi după 2030   Comisia Europeană remarcă faptul că există o „tensiune” între obiectivul UE de decarbonizare şi alegerea Guvernului român de a continua  producţia de energie pe bază de cărbune după 2030. Ţinând cont de impactul creşterii preţului la certificatele de carbon, precum şi de competitivitatea scăzută a cărbunelui, dar şi de impactul poluării asupra sănătăţii publice, acest aspect contradictoriu trebuie discutat şi fundamentat în planul final.   Deja mai mult de jumătate din statele membre UE au anunţat că vor renunţa la energia pe bază de cărbune până în 2030 cel târziu. Cel mai recent anunţ a venit din partea Slovaciei care va închide ultima termocentrală în 2023.   La capitolul energie nucleară, România prevede continuarea utilizării şi extinderii capacităţilor de energie nucleară până în 2030 şi după. În acest context, Comisia Europeană cere o serie de informaţii elementare care nu se regăsesc în plan, precum durata de viaţă a reactoarelor nucleare existente şi noi, dar şi impactul noilor reactoare asupra mixului de energie şi asupra exporturilor.   Concluzia este că planul final trebuie să fie mult mai precis şi să conţină informaţii concrete/verificabile. Astfel, Comisia punctează asupra lipsei unui calendar clar de eliminare treptată a capacitatilor existente, majoritatea foarte vechi şi poluante, şi înlocuirea lor cu unele noi. De asemenea, este remarcată lipsa enumerării subvenţiilor energetice acordate de către Guvernul român, „inclusiv şi în special în ceea ce priveşte combustibilii fosili”, dar şi o dată limită până când acestea vor fi acordate.   Tranziţie justă şi echitabilă   Odată cu eliminarea treptată a combustibililor fosili şi înlocuirea lor cu surse de energie regenerabilă,  comunităţile din zonele monoindustriale se vor confrunta cu o serie de provocări de ordin economic şi social. Comisia Europeană înţelege că odată ce minele şi termocentralele se vor închide comunitatea locală va suferi, se vor pierde locuri de muncă, puterea de cumpărare va scădea, comunităţile locale vor intra într-o criză economică. De aceea, Comisia recomandă statului român să asigure o tranziţie justă şi echitabilă, prin măsuri şi calendare concrete care să asigure oamenilor un loc de muncă decent.    “Statul român este obligat să anunţe data exactă când va fi eliminat cărbunele din mixul energetic, pentru a putea pregăti o serie de măsuri care să  ducă la o dezvoltare sustenabilă fară emisii de carbon în zonele mono industriale. Nu poţi să dezvolţi şi să implementezi un plan cu alternative economice la cărbune dacă nu ştii când se va renunţa definitiv la el. Statul român trebuie să ştie cum să gestioneze fondurile necesare tranziţiei, să se asigure că strategiile propuse sunt pentru interesul colectiv, să propună politici care să menţină şi să construiască capitalul uman în regiunile miniere, să asigure cursuri de sprijin şi învăţare pentu găsirea de noi locuri de muncă”  declară Vlad Cătună, coordonator de campanii la Greenpeace România.   Greenpeace este o organizaţie internaţională independentă, prezentă în peste 55 de ţări din întreaga lume, care acţionează pentru a schimba atitudini şi comportamente, pentru a proteja şi conserva mediul înconjurător şi pentru a promova pacea. Pentru a-şi păstra independenţa, Greenpeace nu acceptă donaţii de la guverne, partide politice sau companii, ci se bazează mai ales pe contribuţii de la persoane fizice.