România dependentă de cărbune vrea o energie mai “curată”, dar ar putea ajunge să-și piardă independența energetică Economic

Data: 4-11-2016

Sursa: VOCEA.BIZ

Cărbunele poluează
Iar companiile de stat care folosesc această resursă au probleme și sunt pe pierderi. Cu toate acestea, aportul cărbunelui nu trebuie să scadă dramatic în viitor în România, în condițiile în care țara noastră depinde de cărbune, dacă nu vrea să rămână la lumânare. Potrivit unui scenariu amintit de către Radu Dudău, coordonatorul Strategiei Energetice a României, ponderea gazelor naturale în producţia de energie la nivel naţional ar putea urca la 45% în anul 2030, de la 32% la nivelul anului trecut, în timp ce sursa nucleară va reprezenta 12% din totalul producţiei, sub nivelul din prezent. De asemenea, cărbunele, petrolul şi apa vor asigura fiecare, în 2030, câte 7% din producţia de energie, în timp ce vântul şi biomasa câte 6%. Energia solară va asigura în 2030 numai 2% din totalul producţiei, arată scenariul, potrivit News.ro. Numai că o reducere atât de drastică a producției hidro și a celei de cărbune este greu de conceput, în condițiile în care vineri, la ora 18.00, energia hidro asigura 2.903 MW, adică 33% din producția națională, iar pe cărbune se produceau 2.342 MW, adică alți 27%. În total, cele două adună, astfel 60% din producție. Adică aproape doi kilowatti din trei. România are doi mari producători pe bază de cărbune, respectiv Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Hunedoara. Complexul Energetic Oltenia a fost format în anul 2011 prin fuziunea termocentralelor Turceni, Rovinari și Craiova cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia. La fel, Complexul Energetic Hunedoara a fost format tot în 2011, prin unificarea termocentralelor Mintia și Paroșeni cu patru mine viabile ale Companiei Naționale a Huilei. Complexul Energetic Oltenia anunța zilele trecute că, în luna octombrie, a produs 1,32 TWh de energie, din care a livrat 1,2 TWh, acoperind astfel 22-23% din producţia de energie din Sistemul Energetic Naţional (SEN). Compania de stat susţine că, potrivit Dispecerului Energetic Naţional, în luna octombrie 2016, puterile medii înregistrate de energia produsă pe bază de cărbune au fost cele mai mari din SEN pe parcursul a 15 zile, în restul perioadei ocupând locul secund, ceea ce arată că „lipsa cărbunelui ar duce la dezechilibre majore în SEN”. În mod normal, compania asigură între 20% și 25% din necesarul de energie, în vreme ce Complexul Energetic Hunedoara asigură alți 6%.
Cu probleme, dar vitale
Însă cele două au mari probleme financiare. Complexul Energetic Hunedoara a intrat în insolvență la începutul acestui an, după ce aceasta a acumulat pierderi an de an, culminând cu un rezultat negativ de 352 de milioane de lei în 2014 și 1,66 miliarde de lei în 2015, potrivit datelor prezentate pe site-ul Ministerului Finanțelor. Ministerul Energiei vrea ca minele viabile, respectiv Livezeni și Vulcan să fie salvate, la pachet cu grupurile energetice de la Mintia și Vulcan. Victor Grigorescu, ministrul Energiei, a propus crearea unei noi structuri, care să conțină aceste unități, dar care să intre ”curate”, fără datorii, în vreme ce minele Lonea și Lupeni vor fi închise. Noua structură are nevoie, însă, de ajutor de stat, iar acest lucru trebuie negociat cu Comisia Europeană. De partea cealaltă, Complexul Energetic Oltenia a acumulat în ultimii doi ani pierderi totale de 1,7 miliarde de lei. Societatea se află într-un amplu proces de restructurare, urmând să renunțe la 2.000 de salalariați din cei 15.000 pe care îi are. Pentru ca România să ajungă la doar 7% producție de energie pe cărbune la nivelul anului 2030, asta înseamnă că marea majoritate a capacităților care utilizează să fie închise până în anul. Acest lucru ar lăsa, însă, Sistemul Energetic cu o mare problemă. Și asta pentru că anul trecut și în 2012, când a fost secetă, cărbunele a fost cel care ne-a salvat. Tot cărbunele ne-a salvat și în timpul unor ierni geroase, așa cum a fost în sezonul rece 2011-2012, când din cauza gerului presiunea gazelor a scăzut. De asemenea, trebuie amintite și iernile 2009 și 2014, când Gazprom a tăiat alimentarea cu gaze. La fel, în iarna anului 2013, cărbunele a dus greul alimentării, chiar dacă Rusia nu a închis robinetul. Astfel, alimentarea cu electricitate ar deveni problematică în cazul punerii pe butuci a celor două companii. Mai mult, ar crea și o adevărată bombă socială, Complexul Energetic Oltenia fiind cel mai mare angajator din Gorj, în vreme ce Complexul Energetic Hunedoara este cea mai mare companie din județul omonim.
Ce rezerve avem
Actualele resurse de gaze naturale sunt estimate să mai ajungă pentru 15 ani, în vreme ce resursele din Marea Neagră, dacă vor fi exploatate ar mai adăuga încă 10-12 ani. În plus, România ar putea deveni dependentă de resurse de import. Potrivit actualei Strategii Energetice, aprobate în anul 2007, rezervele de lignit pot asigura exploatarea eficientă a lor pentru încă aproximativ 40 ani la un nivel de producţie de circa 30 de milioane de tone pe an. Mai exact, România are rezerve de lignit de 1.490 milioane de tone, din care exploatabile concesionate sunt 445 de milioane de tone, iar în perimetre noi s-ar mai găsi alte 1.045 de milioane de tone. În privința huilei, rezervele se ridică la 755 de milioane de tone, din care exploatabile concesionate sunt 105 milioane de tone. Documentul menționează că resursele de huilă ne-ar ajunge pentru 229 de ani, dar că zăcămintele sunt situate în condiţii geo-miniere complexe, iar caracteristicile mineralogice se situează la limita inferioară, astfel că huila românească este de calitate mai proastă. Daniel Ionașcu