Recomandări la energie

Data: 4-03-2015

Sursa: FOCUS ENERGETIC

În urma unei analize sectoriale privind piaţa energiei electrice, Consiliul Concurenţei recomandă diversificarea instrumentelor de tranzacţionare pe OPCOM, modificarea mecanismelor de tarifare la transportul şi distribuţia electricităţii de către ANRE, precum şi investiţii în realizarea unui mix energetic la nivelul producătorilor. De altfel, acestea au fost şi concluziile unei analize realizate de către specialiştii Băncii Comerciale Române (BCR).

În urma finalizării achetei sectoriale derulate pe piaţa energiei electrice din România, Consiliul Concurenţei recomandă introducerea unor instrumente financiare specifice acestor pieţe (precum contracte pentru diferenţă, contracte cu opţiune), care să ajute operatorii să îşi gestioneze riscurile financiare generate de eventualele neconcordanţe ce pot aparea la un moment dat între cerere şi ofertă, se arată în ancheta structurală privind piaţa energiei electrice realizată de Consiliul Concurenţei (CC).

De asemenea, Consiliul Concurenţei consideră că o mai mare flexibilitate în funcţionare (mix de surse de producere/tehnologii) ar avantaja producătorii interni în faţa concurenţilor europeni, în perspectiva unei pieţe regionale, şi, ulterior, a unei pieţe unice comunitare. „În România, companiile folosesc preponderent câte o singură sursă primară pentru producerea energiei electrice (apa, cărbunele, combustibilul nuclear, păcura, gazul natural, vântul, biomasa), în timp ce alte companii europene folosesc un mix de tehnologii, ceea ce le asigură o funcţionare optimă. Ca urmare, autoritatea de concurenţă recomandă companiilor din domeniu să investească în diversificarea tehnologiilor de producere a energiei electrice pentru a deveni mai flexibile în livrarea energiei şi, implicit, mai competitive”, se mai arată în concluziile investigaţiei sectoriale.

Pe de altă parte, Consiliul Concurenţei subliniază importanţa asigurării independenţei companiilor aflate în proprietatea statului şi consideră că este necesară realizarea unei delimitări între rolul de acţionar şi cel de administrator al Ministerului Energiei cu privire la companiile din sectorul de producere a energiei electrice.

Tarifarea la transport şi distribuţie afectează concurenţa

În privinţa transportului energie electrice (inclusiv distribuţia), Consiliul Concurenţei consideră că actualul mecanism de tarifare, diferenţiat pe zone geografice, afectează concurenţa, fără a aduce beneficii consumatorilor sau să fie justificat de siguranţa Sistemului Energetic Naţional (SEN).

La nivelul României, cele două componente ale tarifului de transport, respectiv tariful de introducere a energiei electrice în reţea şi tariful de extragere a energiei electrice din reţea (TL şi TG), sunt reglementate diferenţiat pe zone geografice distincte. Astfel, există 7 zone geografice pentru care tariful componentei de introducere în reţea este diferit, iar pentru componenta de extragere există un număr de 8 zone pentru care se percep tarife diferite. „Un astfel de mecanism ar putea fi justificat în condiţiile în care operatorul de transport, Transelectrica, doreşte să încurajeze investiţiile în una dintre zonele prestabilite, cu scopul de a menţine siguranţa şi eficienţa reţelei pe termen lung. Analiza Consiliului Concurenţei arată, însă, că în aceste zone geografice nu au fost realizate investiţii în noi unităţi de producere/ consum”, se mai arată în analiza CC.

Consiliul Concurenţei recomandă realizarea unor analize în vederea schimbării modelului de tarifare a activităţii de transport a energiei electrice.

De remarcat, România se regăseşte pe locul 7 în topul ţărilor cu cele mai mari costuri cu reţeaua de energie electrică pentru consumatorii industriali din Uniunea Europeană. Costurile de transport şi distribuţie pentru energia electrică în România reprezintă 39,76% din factură, exceptând taxele. Mai scumpe decât în România, transportul şi distribuţia sunt în Cehia (40%), Danemarca (54,36%), Estonia (45,70%), Croaţia (42,34%), Lituania (59,15%) şi Slovacia (54,33%). Cel mai ieftin este în Malta (12,22%), Cipru (13,46%), Spania (14,52%) şi Grecia (14,61%).

În privinţa consumatorilor casnici, România „stă şi mai bine”: este pe podium, pe locul 3 între cele mai scumpe! Costurile cu transportul şi distribuţia reprezintă 59,15% din totalul costurilor fără taxe. Doar Cehia (63,86%) şi Danemarca (61,33%) ne întrec!

Stagnare la producţie şi consum

Comparativ cu celelalte state europene, în anul 2012, producţia netă de energie electrică a poziţionat România pe locul 14, alături de Grecia. Producţia netă de energie electrică înregistrată la nivel naţional a reprezentat aproximativ 1,7% din producţia de energie electrică înregistrată la nivelul Europei. Totodată, a reprezentat 9,06% din cantitatea de energie electrică produsă la nivelul Germaniei, 9,95% din cea produsă la nivelul Franţei, respectiv 15,52% din producţia de energie electrică a Marii Britanii şi 18,65% din cea a Italiei.

În acest context, sunt relevante poziţiile deţinute de marile grupuri producătoare de energie electrică la nivel european în previzionata implementare a pieţei unice de enegie electrică la nivelul Europei.

Astfel, potrivit informaţiilor disponibile, grupul E.On are o capacitate instalată de circa 61.090 MW, grupul RWE – de 51.977 MW, grupul GDF – de 113.700 MW, grupul CEZ – de 15.199 MW, grupul Enel – de 69.000 MW, în timp ce capacitatea instalată totală înregistrată la nivelul României în 2014 era de 24.073 MW.

La nivel naţional, consumul de energie electrică a înregistrat, în perioada 2011 – 2014, o scădere continuă, iar pentru perioada imediat următoare se apreciază că acest trend descrescător se va stabiliza. Cu toate acestea, chiar dacă luăm în considerare scenariul favorabil, consumul de energie electrică înregistrat în România va ajunge, cel mai devreme în anul 2017, la nivelul celui înregistrat în anul 2011. „Aşadar, luând în considerare prognozele de consum realizate de operatorul de transport, se apreciază că, până în anul 2020, consumul de energie electrică la nivel naţional nu va înregistra o creştere accelerată”, arată Consiliul Concurenţei.

În România preţul energiei electrice pentru populatie este reglementat, ceea ce a determinat menţinerea unui nivel redus comparativ cu alte state europene. Astfel, în 2013, România se situa printre statele cu cele mai scăzute preţuri la energia pentru consumatorii casnici, aflându-se pe locul 8, cu 0,128 euro/kWh, cele mai mari preţuri înregistrându-se în Danemarca (0,294 euro/kWh) şi Germania (0,292 euro/kWh).

Pe de altă parte, consumul de energie electrică al populaţiei a stagnat, la valoarea de 11,6 MWh, în 2014, faţă de 11,7 MWh, în 2013, 11,8 în 2012 şi 11,6 MWh, în 2011, iar în industrie a avut loc o stabilizare, arată un studiu BCR, prezentat de către Mihai Căruntu, coordonator Cercetare Piaţă de Capital BCR.

Potrivit analistului din BCR, ”consumul industrial s-a stabilizat temporar, iar exportul a rămas volatil”, la valoarea de 38,5 MWh, dintr-un total de producţie de 64,1 MWh, în 2014, comparativ cu 38,1 MWh, în 2013, la o producţie de 58,5 MWh.

Studiul BCR arată o scădere majoră a preţului electricităţii pe piaţa OPCOM, în condiţii de supraofertă. Faţă de un preţ mediu de 227 lei pe MWh, în ianuarie 2012, în noiembrie 2014 preţul scăzuse la 166 lei pe MWh.

Preţul gazelor ar putea creşte cu 5%

Cercetarea BCR relevă, de asemenea, că noul mix energetic, boomul energiei verzi pune presiune pe producătorii pe bază de cărbune, care pierd cotă de piaţă şi, în pofida unor modernizări majore a unităţilor pe bază de cărbune, necesităţile de investiţii rămân ridicate.

Economistul şef al BCR, Radu Crăciun, a spus că economia românească va opera cu alţi parametri în ceea ce priveşte dinamica formării PIB, inclusiv la consumul de energie electrică în industrie. ”România nu se mai întoarce la epoca în care industria grea avea o pondere importantă în PIB. Sectorul IT şi agricultura capătă ponderi importante. Consumul de resurse se îndepărtează de pieţele dezvoltate şi se îndreaptă spre pieţele emergente. Capacitatea de rafinare se îndreaptă către pieţele unde este mai mult petrol. Intensitatea energetică în România este aproape dublă faţă de media UE. Ceea ce înseamnă că România şi-ar putea dubla PIB-ul, fără a necesita resurse energetice suplimentare”, a spus Radu Crăciun, cu ocazia prezentării cercetării cu tema ”Strategia energetică a României – implicaţii pentru dezvoltare”.

Conform BCR, producţia de electricitate pe cărbune reprezenta, în 2014, 27% din total surse – hidro (32%), nuclear (19%), gaze (13%), eolian (9%), faţă de 32% producţie hidro, 21% nucleară, 15% pe gaze, 29% pe cărbune şi 7% eolian, în 2013. Exporturile nete de energie electrică ale României au fost de 7,4 MWh, în 2014, faţă de 2 MWh, în 2013.

Preţul mediu la gazele naturale vândute de Petrom şi Romgaz ar putea creşte cu peste 5%, în 2015, după ce ultimii paşi de liberalizare a pieţei au fost făcuţi, a apreciat Mihai Căruntu. ”Romgaz, ca şi Petrom, vor beneficia de un preţ mediu ponderat de vânzare a gazelor mai mare decât în 2014, pentru că liberalizarea preţului s-a aplicat gradual. Ultimii paşi de liberalizare au fost în aprilie şi în iulie 2014 pentru consumatorii rezidenţiali şi, respectiv, industriali. Evident, dacă se reia creşterea preţului pentru consumatorii casnici, pentru Petrom şi Romgaz este un lucru bun. Noi estimăm la peste 5% o creştere a preţului mediu de vânzare a gazelor vândute de Petrom şi Romgaz”, a spus Căruntu.

În ultimii doi ani, consumul de gaze s-a ajustat cu 12%, în condiţiile dereglementării preţului gazelor pentru industrie.

Consumul de gaze naturale din producţia internă, în 2014, a fost de 11,3 miliarde metri cubi, iar din import – de 0,8 miliarde metri cubi, la o cantitate totală livrată de 12,1 miliarde metri cubi.

Livrări anuale de 5 miliarde mc de gaze din Marea Neagră

Analiştii BCR au fost primii care au anunţat o estimare privind livrările de gaze naturale din Marea Neagră. Conform acestora, anual, vor fi extrase şi furnizate pe piaţa internă sau la export circa 5 miliarde metri cubi. Cei mai avansaţi din punct de vedere al explorărilor offshore sunt Exxon şi Petrom, care au anunţat, în anul 2012, un posibil zăcământ de maxim 84 miliarde mc.

Pe de altă parte, studiul BCR relevă că tarifele de distribuţie şi furnizare au o pondere ridicată în preţul final la consumator, 49% din preţ reprezentând tarifele de furnizare şi distribuţie a energiei electrice în gospodăriile populaţiei, la care se adaugă 5% tariful de transport, în timp ce la companii ponderea este distribuţiei şi furnizării reprezintă 22%, iar transportul – 8%. La gaze naturale, în preţul final (fără taxe) pentru consumatorii casnici distribuţia reprezintă 33%, furnizarea – 11%, iar transportul – 7%, în timp ce pentru industrie, distribuţia reprezintă 20%, transportul – 5%, iar furnizarea – 7%.

Conform BCR, marja de profit operaţional la distribuţia de electricitate, în 2013, a fost la CEZ de 26%, la E.On Moldova – 36%, la Enel Banat – 54%, la Enel Muntenia – 48%, la Enel Dobrogea – 49%, la Electrica Transilvania Nord – 33%, Transilvania Sud – 32%, iar la Muntenia Nord – 19%.

Astfel, cercetătorii BCR cred că ANRE ar putea ”umbla” la aceste tarife, ceea ce va avea impact asupra indicatorilor economici ai companiilor din domeniu.

Cercetarea identifică provocările şi evoluţiile potenţiale în sectorul energetic, subliniind că va continua ajustarea consumului intern de electricitate şi gaze naturale, ca urmare a investiţiilor în eficienţa energetică şi că va exista un necesar major de investiţii pentru modernizarea capacităţilor vechi (centrale hidro, reactorul 1 de la Cernavodă), dar, mai ales, pentru unităţi noi pe cărbune. Astfel, o provocare majoră a sectorului o reprezintă funcţionarea în regim de eficienţă a producătorilor de electricitate pe bază de cărbune. De asemenea, specialiştii BCR consideră că ponderea ridicată a tarifelor de distribuţie şi furnizare, de peste 35% în preţul final al energiei electrice şi gazelor naturale, se va reflecta, probabil, într-un risc de reglementare mai mare decât în cazul serviciilor de transport.

O altă concluzie a analizei BCR este aceea că o variantă posibilă de consolidare şi eficientizare a jucătorilor din sectorul energiei electrice constă în fuziuni şi preluări în jurul marilor jucători existenţi.

Piaţa furnizării slab concentrată

„Piaţa furnizării de energie electrică este o piaţă slab concentrată”, a declarat, pentru Focus-Energetic.ro, Bogdan Chiriţoiu (foto), preşedintele Consiliului Concurenţei. ”Teoretic, scăderile de preţ de pe piaţa angro (din aval) ar trebui să se translateze la consumatorul final. Preţul la consumatorul final are în componenţă atât “componenta energie” (reflectată de preţul de achiziţie de pe bursa OPCOM), cât şi “componenta de transport” (reflectată de tariful de transport şi de distribuţie). Astfel, deşi preţul energiei pe bursa OPCOM a scăzut, tarifele de transport au crescut, argumentele în acest sens fiind legate de scăderea consumului de energie”, a mai spus Chiriţoiu.

Pe de altă parte, volatilitatea preţului pe piaţa de energie electrică ar putea determina furnizorii să considere că scăderea de preţ este una temporară, de aceea, cel mai probabil, trebuie ca preţul să se menţină scăzut la un anumit nivel pe piaţa angro o perioadă de timp suficientă, pentru a determina furnizorii să considere că sunt în afara unor riscuri de creştere de preţ. „Este de aşteptat să treacă o anumită perioadă de timp până la a educa un comportament al consumatorilor în condiţii de piaţă, astfel încât aceştia să caute în permanenţă oferte mai avantajoase”, a mai spus şeful autorităţii de competiţie.

„Deşi rata de schimb a furnizorului este în creştere şi se pot observa evoluţii pozitive, o creştere a puterii de cumpărare compensatorii (o mai mare rezistenţă din partea consumatorilor la a accepta preţul oferit) ar putea conduce la scăderea preţului la consumatorul final. Până la acest moment, nu sunt indicii privind existenţa unor înţelegeri între furnizori şi este puţin probabil ca astfel de înţelegeri să fie extinse pe întreaga piaţă, dat fiind numărul destul de mare de furnizori”, a concluzionat Bogdan Chiriţoiu. În ceea ce priveşte consumatorii casnici, preţul pentru aceştia este reglementat de către ANRE, iar, în „coşul” de energie se regăsesc cei mai ieftini producători: Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.