Răsfățații politicii energetice a UE vor să reconvertească profesional victimele, cu o academie

Data: 23-05-2019

SURSA:PROFIT

Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) are în plan deschiderea unei Academii pentru Surse Regenerabile și Distribuție a Energiei Electrice în Valea Jiului, prin care circa 8.000 de angajați din sectorul minier ar urma să fie reconvertiți profesional ca specialiști în energie eoliană și rețele de distribuție a energiei.

Proiectul ar urma să fie finanțat cu fonduri UE. Astfel, RWEA, împreună cu companiile din cadrul său, Ministerul Energiei și Universitatea din Petroșani, au în plan deschiderea unei Academii pentru Surse Regenerabile și Distribuție a Energiei Electrice în Valea Jiului. Academia își propune accesarea fondurilor disponibile prin Platforma pentru Regiunile Carbonifere în Tranziție, având in vedere că pe parcursul duratei de implementare a proiectului, de 10 ani, este țintită reconversia a aproximativ 5.000 de specialiști în energie eoliană și a 3.000 în distribuția de energie electrică pe an, pentru un total de până la 8.000. În toamna anului trecut, unul dintre principalii responsabili ai Platformei pentru Regiunile Carbonifere în Tranziție, Aleksandra Tomczak, coordonator de politici la Direcția Generală Energie a Comisiei Europene și fost lobbyst pentru industria carboniferă, declara la București că regiunile carbonifere din Europa aflate în declin economic ca urmare a închiderii minelor de cărbune și a termocentralelor alimentate de acestea, din cauza politicilor energetice și de mediu ale UE care vizează decarbonizarea economiei ca formă de combatere a schimbărilor climatice, inclusiv prin subvenționarea producției de energie regenerabilă, ajung adesea sub influența unor mișcări politice „extremiste”, aceasta fiind o provocare care trebuie abordată prin promovarea de politici de dezvoltare a respectivelor regiuni.

„Se estimează că, în următorii ani, ar putea fi fi create peste 900.000 de joburi în sectorul energiei regenerabile din UE. Pe de altă parte, însă, avem în prezent peste 200.000 de locuri de muncă în regiunile carbonifere din Europa, iar o parte din acestea vor fi afectate de tranziția energetică (către surse de energie cu emisii reduse de carbon – n.r.). Este o provocare importantă, căreia trebuie să îi facem față inclusiv din rațiuni politice, întrucât aceste regiuni ajung adesea sub influența unor mișcări politice extremiste, iar asta din motive evidente: atunci când dispar locurile de muncă, cetățenii tind să voteze cu partide care oferă soluții extreme la problemele lor, cum ar fi stoparea tranziției energetice sau poate chiar ieșirea din Uniunea Europeană. Tranziția energetică are implicații politice mai largi, de care trebuie să ținem seama”, a spus Aleksandra Tomczak.

Potrivit RWEA, abilitățile tehnice și profesionale ale tehnicienilor din sectorul minier sunt ușor transferabile către sectoarele energiei regenerabile și distribuției de energie, iar certificările obținute în urma cursurilor de formare și reconversie le vor permite acestora să lucreze în instalarea, operarea și mentenanța proiectelor regenerabile și a rețelelor electrice din toată lumea, cu beneficii salariale atractive. „Într-un moment în care barierele din calea tranziției energetice au încetat să mai fie de natură economică, devine evident că aceasta trebuie să fie justă și echitabilă pentru a fi acceptată de întreaga societate. Iar România nu are doar un potențial semnificativ pentru creșterea cotei de energie produsă din surse regenerabile, dar și responsabilitatea de a asigura un viitor comunității dependente de activitățile miniere, ce a contribuit de-a lungul timpului la industrializarea țării. O tranziție energetică de succes include modernizarea economiei regiunilor dependente de activitățile de exploatare a cărbunelui și adaptarea la schimbările structurale si tehnologice, pentru a asigura un viitor comunităților din aceste regiuni”, a declarat Claudia Brânduș, președintele RWEA. „Prin acest nou proiect de dezvoltare a resursei umane din sectorul energetic consolidăm implicarea noastră în formarea noilor generații de specialiști. Alături de programul Ucenic Electrician, derulat în licee, și de parteneriatele cu universitățile românești, proiectul derulat împreuna cu RWEA răspunde unei probleme de industrie, dar și cu un puternic impact social”, a punctat și Ondrej Safar, CEO al CEZ România.

Potrivit sursei citate, Centrul RESS – Renewable Energy School of Skills din Constanța, care va fi „clonat” în Valea Jiului, a pregătit până acum circa 4.500 de oameni, la standarde internaționale, fiind membru GWO – Global Wind Organisation, cifră care îi include și pe cei pe care standardele îi obligă să revină la training în fiecare an pentru unele specializări. Aceștia asigură acum nu doar mentanța celor 3.000 MW instalați în eolian în România, ci și în afara ei, dezvoltând si un nou concept si termen, de navigatori-eolieni. „Peste 95% din specialiștii în regenerabile – preponderant energie eoliană – din România lucrează pe baza de proiect în străinătate și revin lunar în România, generând venturi mult peste media zonelor din care provin”, a spus Sebastian Enache, director de dezvoltare Monsson.

Necesarul de forță de muncă în domeniul distribuției energiei electrice în România este încă unul din punctele pe care își propune să le adreseze proiectul, prin realizarea în Târgu Jiu și Craiova, în sprijinul minerilor din cele două zone, a unor centre de formare și recalificare profesională pentru profesioniști în acest domeniu, cu implicarea CEZ Romania. Pe parcursul duratei de implementare a proiectului, de 10 ani, se țintește reconversia a circa 3.000 de mineri în profesioniști în distribuția energiei electrice. „În dezvoltarea acestui proiect, RWEA, Monsson – RESS și CEZ Romania au găsit în Ministerul Energiei și Universitatea din Petroșani parteneri deschiși, iar acest lucru este încurajator pentru realizarea cât mai rapidă a Academiei și înlăturarea provocărilor din calea tranziției energetice și a modernizării sectorului energetic din România”, conchide comunicatul.

În Statele Unite, locuitorii regiunilor dependente de industria carboniferă, din state precum West Virginia, Wyoming sau Pennsylvania, au votat în proporție covârșitoare cu Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA din 2016. Administrația noului președinte a retras Statele Unite din Acordul de la Paris privind combaterea modificărilor climatice, a relaxat unele stardarde de mediu pentru industria energetică, ce afectau semnificativ profitabilitatea termocentralelor pe cărbune, și a elaborat chiar un proiect de subvenționare a energiei pe cărbune și nucleare, cu argumente ce țineau de securitatea națională energetică a SUA.

O situație similară s-a înregistrat în Marea Britanie, unde fostele regiuni cu dominantă carboniferă, afectate puternic de închideri de mine și termocentrale, cum ar fi Țara Galilor, au votat masiv în favoarea Brexit. Platforma Comisiei Europene pentru Regiuni Carbonifere în Tranziție derulează deja trei proiecte-pilot, în regiunile carbonifere europene Silezia (Polonia), Macedonia de Vest (Grecia) și Trencin (Slovacia). Inițiativele luate în calcul în cadrul acestor proiecte includ construirea de centrale geotermale și hidrocentrale în locul minelor de cărbune închise, investiții în e-mobilitate, digitalizare și centre de date, crearea de parcuri industriale și incubatoare de inovație, precum și dezvoltarea turismului și a agriculturii.  În august anul trecut, Comisia Europeană a publicat un raport cu privire la regiunile carbonifere din UE, potrivit căruia România se află în topul țărilor care ar urma să sufere cel mai mult de pe urma tranziției către surse de energie cu emisii reduse de carbon.

Per total, raportul estimează că, dintr-un total la nivel UE de aproape 500.000 de joburi directe și indirecte în minerit și producția de energie pe bază de cărbune, Europa va pierde circa 160.000 până în 2030, adică aproape o treime. „Se așteaptă ca mai multe regiuni să sufere puternic de pe urma tranziției energetice: o regiune din Polonia ar putea pierde până la 41.000 de locuri de muncă, iar alte trei (Cehia, România și Bulgaria) ar putea pierde peste 10.000 de locuri de muncă. Regiunile cu cel mai mare număr de joburi aflate în pericol sunt Polonia, Cehia, România, Bulgaria, Germania și Grecia”, se menționează în documentul citat. Potrivit datelor Bruxelles-ului, România se află pe locul 4 în UE ca număr de persoane angajate în industria carboniferă (minerit și termocentrale), respectiv 18.600, după Polonia (112.500), Germania (35.700) și Cehia (21.600). Complexul Energetic Hunedoara (CE Hunedoara), unul din cei mai mari producători de energiepe bază de cărbune, estimează pierderi de 397,09 milioane lei în acest an, intrând astfel în al șaptelea an consecutiv de rezultate negative.

„Nivelul pierderii este datorat în principal condițiilor economice în care își desfășoară activitatea societatea, prin eliminarea pieței reglementate, energia electrică fiind vândută la prețurile pieței libere. Handicapul natural pe care Complexul Energetic Hunedoara îl are ca urmare a faptului că utilizează cel mai scump combustibil este accentuat de sistemul concurențial de pe piața de energie, în care prețul de vânzare este coborât de către sectoarele energiei regenerabile”, se arată în proiectul de buget pe 2019 al companiei. La rândul său, celălalt mare producător de energie din cărbune, Complexul Energetic Oltenia, s-a văzut nevoit să cheltuiască nu mai puțin de 42% din cifra de afaceri pe anul trecut pe achiziția de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, impuse de legislația de mediu. Compania estimase costul acestora la 7 euro/certificat în bugetul inițial pe 2018, însă în piață prețul mediu al acestora a ajuns la 21 euro/certificat, astfel că singura soluție a fost contractarea de credite de 500 milioane lei. Neîndeplinirea la timp a obligațiilor de achiziție ar fi atras penalități de 100 euro/certificat, nivel la care Complexul risca să intre în insolvență.