PRODUCATORII DE ENERGIE PE BAZA DE CARBUNE ASIGURA ECHILIBRUL SEN

Data: 18-01-2017

   Referitor la afirmatiile aparute in spatiul public cu privire la solicitarea transmisa Guvernului României, de catre producatorii de energie eoliana, pentru adoptarea unor măsuri urgente in vederea deblocarii investițiilor în proiecte de energie eoliană, facem precizarea ca totalul de energie verde ar fi trebuit sa ajunga, in anul 2020, la un procent de 38% din consum. Cu toate acestea, incepand din anul 2014, cota energiei regenerabile a depasit, in Romania, 40% din consumul inregistrat in Sistemului Energetic National.
Este surprinzator faptul ca tocmai producatorii de energie regenerabila, permanent favorizati, solicita deblocarea investițiilor în noi proiecte de producere a energiei din surse regenerabile în România.

   In timp ce Complexul Energetic Oltenia nu a primit si nu primeste stimulente, producatorii de energie eoliana sunt ingrijorati de blocarea investițiilor în noi proiecte de producere a energiei din surse regenerabile în România, in conditiile in care ne situam printe tarile cu cea mai mare subventie pentru energia regenerabila din Europa. In Romania, energia regenerabila este subventionata cu aproximativ 10 euro/MWh de catre consumatorul captiv, prin cresterea cotei de certificate verzi, ceea ce determina majorarea continua a facturilor de energie electrica, chiar daca preturile de vanzare a energiei electrice pe bursa au scazut de la an la an.

   Este evident pentru oricine ca functionarea aleatorie a energiilor regenerabile care au dispecerizare prioritara, pune in pericol siguranta intregului Sistem Energetic National, iar obligativitatea producatorilor pe baza de carbune de a asigura echilibrul implica majorari substantiale de costuri cauzate de frecventele opriri/porniri si deteriorari de echipamente ce maresc costurile de productie pe MWh si scad cota de piata a energiei pe carbune. De exemplu, CE Oltenia a avut variatii de sarcina de pana la 1000 MW in zilele cu rafale de vant, provocand pierderi importante.

   Afirmatiile aparute in spatiul public care sustin ca „energia eoliana este cea mai curata si sigura optiune in conditiile meteorologice extreme de iarna si nu numai” ridica un semn de intrebare, in conditiile in care este bine stiut impactul negativ al energiei “verzi” asupra ecosistemelor gazda si asupra sanatatii habitatelor umane invecinate.

   Spre deosebire de toti ceilalti producatori de energie (atat din surse regenerabile, cat si pe baza de carbune care nu au au realizat niciun fel de investitii pentru reducerea poluarii si nici nu detin autorizatiile de mediu necesare functionarii), CE Oltenia a investit sute de milioane de euro in instalatii care incadreaza impactul asupra mediului in limitele impuse de legislatia actuala, precum si pentru redari in circuitul silvic si agricol a suprafetelor afectate de exploatarile miniere.

   Este bine stiut, de asemenea, ca eolienele nu pot fi „cea mai sigura optiune”, din cauza functionarii intermitente a acestora, iar centralele pe baza de carbune sunt solicitate de DEN tocmai pentru a acoperi dezechilibrele create de sursele regenerabile.
In conditiile meteorologice extreme de iarna sau de vara, lipsa carbunelui ar duce la prabusirea Sistemului Energetic National, in astfel de perioade toata atentia fiind indreptata catre centralele aferente CE Oltenia, de a carei functionare beneficiaza inclusiv producatorii de energii regenerabile, cat si ONG-urile care sustin campanii persuasive impotriva energiilor conventionale, fara a realiza ca nu poate exista o similitudine intre cotele capacitatilor de producere a energiei electrice din tari situate in zone geografice complet diferite. Romania nu dispune (cantitativ) de aceleasi surse regenerabile pentru sustinerea intregului sistem energetic, precum tarile nordice, spre exemplu.

CE Oltenia solicita autoritatilor sa acorde atentie si producatorilor clasici de energie, in vederea elaborarii unor prevederi legislative care sa asigure buna functionare, deopotriva, a tuturor producatorilor de energie.   

   CE Oltenia ar fi putut asigura și mai multă energie României, dacă modificările legislative care au avut loc de-a lungul timpului nu ar fi condus la:
-blocarea proiectelor de reabilitare a unor capacitati de productie, din cauza diminuarii veniturilor si nealocarii fondurilor nerambursabile din PNI, in perioada 2013-2016, respectiv returnarea a 25% din cheltuielile eligibile efectuate pentru eficientizarea grupurilor energetice (procentul alocat in Polonia este de 40%);
-realizarea stocurilor de carbune necesare perioadelor de varf de iarna in conditiile lipsei fronturilor de lucru, din cauza neemiterii hotararilor de guvern necesare exproprierilor;
-impunerea cumpararii de certificate verzi inclusiv pentru energia consumata in activitatea proprie de extractie si productie a lignitului, desi legislatia precizeaza ca producatorii sunt scutiti de la plata certificatelor verzi corespunzatoare energiei utilizate in consumul propriu tehnologic (marii consumatori de energie din Romania, cu exceptia CE Oltenia, au fost scutiti de la achizitia unei cantitati considerabile de certificate verzi, iar CE Oltenia este al treilea mare consumator de energie din Romania, dupa Alro Slatina si ArcelorMittal Galati).