Lansarea Strategiei Energetice, din nou amânată

Data: 1-11-2016

Sursa: FOCUS ENERGETIC

 

Strategia Energetică a României 2016-2030, principalul proiect asumat de către actualul ministru al Energiei, Victor Grigorescu, va fi pusă în dezbatere publică abia “peste o săptămână-două”. Ultimul termen avansat de minister este astfel din nou ratat, scrie News.ro.
Oficialii Ministerului Energiei anunţau în urmă cu câteva luni că documentul va fi pus în dezbatare publică în luna septembrie, termen amânat ulterior pentru prima parte a lunii octombrie şi, în final, avansaseră ca moment al lansării sfârşitul lunii octombrie.
Radu Dudău, coordonatorul proiectului, a declarat pe 25 octombrie că unul din scenariile proiectate în Strategia Energetică a României 2016-2030 arată că, până în 2030, consumul de energie electrică la nivelul României ar putea creşte cu 20% cea mai mare majorare fiind în gospodării.
O problemă crucială pe care trebuie să o rezolve Strategia energetică este asigurarea înlocuirii parcului de capacităţi de producţie energie electrice, în special în zona de cărbune şi de gaze naturale, a declarat Dudău.
Un alt scenariu luat în calcul la elaborarea strategiei stipulează că ponderea gazelor naturale în producţia de energie la nivel naţional ar putea urca la 45% în anul 2030, de la 32% la nivelul anului trecut, în timp ce sursa nucleară va reprezenta 12% din totalul producţiei, sub nivelul din prezent.
Potrivit datelor preliminarii din Strategie, gazele din Marea Neagră pot intra în consum în prima parte a anilor 2020, însă ”depinde de preţul internaţional al gazelor naturale”.
De asemenea, cărbunele, petrolul şi apa (sursa hidro) vor asigura fiecare, în 2030, câte 7% din producţia de energie, în timp ce vântul (sursa eoliană) şi biomasa câte 6%. Energia solară va asigura în 2030 numai 2% din totalul producţiei, arată scenariul.
Potrivit documentului, producţia internă de energie se poate stabiliza după 2020.
De asemenea, în prezentare, Radu Dudău afirmă că sunt necesare investiţii de 1,5 – 2 miliarde de euro pe an în sectorul energetic.
Strategia prezintă cinci obiective strategice: securitate energetică, energie curată, pieţe ale energiei competitive, modernizarea sistemului de guvernanţă energetică şi reducerea sărăciei energetice şi protecţia consumatorului vulnerabil.
În document vor fi avute în vedere, între altele, proiectul reactoarelor nucleare 3 şi 4 ale centralei din Cernavodă, hidrocentrala de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, precum şi o termocentrală nouă la Rovinari şi noi capacităţi de interconectare şi interconexiune, proiecte care împreună necesită investiţii de aproape 10 miliarde de euro.