Eficiența energetică, la start! Plan național de acțiuni, adaptat la noua lege

Data: 24-09-2014

Energy Report | Miruna Popa

Pentru atingerea ţintei de 19% în decursul a 6 ani, este necesar un efort financiar de circa 5 miliarde euro, potrivit unui studiu realizat de BERD. Specialiștii apreciază că, la nivelul anului 2012, numai 1% din consumatorii alimentaţi cu energie electrică şi 0,1% din consumatorii alimentaţi cu gaze au beneficiat de contorizare inteligentă

După îndelungi dezbateri, România are, în sfârșit, o lege privind eficiența energetică. A fost finalizat și un Plan national de acțiune în domeniul eficienței energetice, adaptat la noua lege, Departamentul pentru Energie pregătind un act normativ în acest sens.

Țara noastră nu este la primul plan national, măsuri de creștere a eficienţei energetice fiind aplicate și până acum, în baza a două astfel de planuri în acest domeniu, însă la scară mai redusă. De notat că, urmare a măsurilor luate s-au constatat reduceri ale consumului de energie, acestea fiind influenţate şi de criza economică, care a afectat România în perioada 2009 – 2010, perioada de relansare economică fiind însoţită de creşteri modeste ale consumului de energie.

Pentru atingerea ţintei de 19% la nivelul anului 2020, este necesar un efort financiar de circa 5 miliarde euro, potrivit studiului „Analiza SWOT şi rezultatele PNAEE anterioare, realizat de BERD. Specialiștii de la ISPE au calculat că, pentru anul în curs, este necesară o sumă de 5.511milioane lei, respectiv 9.037 milioane lei în 2015, de la bugetul statului, în contul eficienței energetice.

Măsurile de economisire vor fi orientate spre sectoarele cu cel mai mare potenţial de reducere a consumului final de energie, și anume: sectorul de alimentare cu energie-transformare, transport şi distribuţie a energiei; cel industrial; sectorul rezidenţial şi cel al serviciilor, cu accent pe reabilitarea termică a clădirilor de locuit, a clădirilor guvernamentale şi a celor publice; sectorul transporturi.

Cum se va reduce consumul de energie în clădiri? Eficiență energetică combinată cu resurse regenerabile

Cele mai ambițioase ținte sunt de eficiență energetică a clădirilor. Strategia propune o abordare, în etape, pentru mobilizarea investiţiilor privind renovarea, pe termen lung, a clădirilor existente, atât rezidenţiale , cât şi comerciale, publice şi private. Se poate ajunge la o reducere substanţială a consumului de energie în clădiri doar printr-o combinaţie a măsurilor de eficienţă energetică şi implementarea utilizării resurselor regenerabile, în și pe clădiri, susțin responsabilii în domeniu.

Au fost stabilite etapele-cheie pentru renovarea fondului naţional de clădiri, și anume:
1. Stabilirea condiţiilor prin care renovările majore pot deveni o ţintă în decurs de 5 ani;
2. Dezvoltarea tehnologică, în ceea ce priveşte renovarea clădirilor, care poate oferi mijloacele pentru atingerea unei reduceri substanţiale a consumului de energie şi atingerea nivelului de clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero din sursele clasice, în decurs de aproximativ 15 ani;
3. Renovarea aprofundată a clădirilor în decurs de 15 de ani.

Clădirile constituie un element central al politicii Guvernului privind eficienţa energetică, având în vedere că la, nivel naţional, consumul de energie în sectorul locuinţelor şi sectorul terţiar (birouri, spaţii comerciale şi alte clădiri nerezidenţiale) reprezintă împreună 45% din consumul total de energie. România are un patrimoniu important de clădiri realizate, preponderent, în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecţia termică a cădirilor . Consumul de energie finală la aceste clădiri variază între 150 şi 400 kWh/m2 an.

Se remarcă, de asemenea, că şi cladirile construite în primii ani după 1990 au performanţe energetice scăzute (150-350 kWh/m2 an), dar s-au îmbunătăţit performanţele energetice la clădiri construite după anul 2000 (120 – 230 kWh/m2 an)

În cazul clădirilor nerezidenţiale, consumul de energie finală variază între 120 şi 400 kWh/m2 an, în funcţie de categoria clădirii (birouri, educaţie, cultură, sănatate, turism, comerţ, etc).

Contorizarea inteligentă reduce valoarea facturii

Contorizarea cu contoare inteligente va asigura o facturare a consumului de energie exactă , respectiv reducerea valorii facturii. Potrivit legii energiei, este obligatoriu să existe un contor la fiecare punct de consum de energie electrică. Acestea se află în proprietatea operatorilor de distribuţie, iar exploatarea şi mentenanţa acestora este responsabilitatea lor, chiar dacă uneori activitatea este externalizată. ANRE cere citirea contoarelor cel puţin o dată pe an, însă operatorii de distribuţie le citesc,de obicei, o dată la fiecare trei luni.

Și pe piața gazelor naturale, trebuie să existe un contor la fiecare punct de consum. În cazul clădirilor de apartamente, poate exista un contor în fiecare scară sau pentru întreaga clădire, stabilirea distribuirii costurilor sau a consumului individual la nivel de client sau apartament fiind responsabilitatea asociaţiei de locatari.

Pe piaţa gazelor naturale, aproximativ 6% dintre contoare se află în asemenea blocuri sau apartamente, unde consumatorii individuali nu au propriile lor contoare. Nivelul individual de consum al apartamentelor este ceea ce duce de obicei la instalarea contoarelor individuale la gaz. Unii consumatori, prin instalarea centralelor de încălzire de apartament pe gaze (deconectându-se de la schema de termoficare a clădirii) cresc consumul la gaze naturale, ducând la inechităţi privind contribuţia fiecărui apartament la întreţinere şi la dorinţa altor locatari de a avea o divizare transparentă a consumului între apartamente.

Sistemul centralizat de termoficare impune contorizarea consumului

Principala provocare pentru sistemele de contorizare la energia termică este că multe blocuri au, de obicei, câteva apartamente racordate la sistemul centralizat de termoficare şi câteva cu centrale de încălzire de apartament pe gaze. Legislaţia actuală permite acest lucru, fapt ce conduce la inegalităţi privind distribuirea costurilor în rândul consumatorilor individuali.

Această situație urmează să fie reglată de autorități. Este de aşteptat să aibă loc schimbări de reglementare care să îi constrângă pe toţi consumatorii dintr-o clădire să opteze pentru una dintre cele două variante: fie să folosească propriile centrale de încălzire de apartament pe gaze, fie să fie toţi conectaţi la sistemul centralizat de termoficare. Cea de-a doua opţiune va crea nevoia de creştere a transparenţei contorizării consumului, ceea ce va duce, implicit, la nevoia de instalare a contoarelor pasante

Proiectele pilot de contorizare inteligentă vor continua la sate și orașe

Înainte de apariţia Ordinului ANRE nr. 91/2013, în România au existat proiecte pilot care s-au axat pe instalarea echipamentelor de citire automată a contoarelor. Potrivit Planului national de acțiuni în domeniul eficienței energetice, au fost instalate sisteme de management avansat al contorizării la aproximativ 1.300 de gospodării şi operatori economici mici (consumatori de joasă tensiune). Pentru 8.000 de gospodării și operatori economici mici, a fost demarat un sistem de citire de la distanţă.S-au mai instalat sisteme avansate de management al contorizării la aproape 13.000 gospodării şi operatori economici mici, comunicarea fiind făcută prin PLC (de la tensiune joasă la tensiune medie), măsurând consumul la intervale de 60 de minute.Un sistem de citire automată, a fost instalat la aproximativ 35.000 de operatori economici, folosind comunicarea prin GPRS. Proiectele pilot din România s-au realizat, în special, la clienţi persoanelor juridice care folosesc tensiunea medie au un sistem de citire automată instalat, sau chiar o variantă mai sofisticată,ce permit monitorizarea de la distanţă a consumului.

În sectorul gazelor naturale, sisteme de citire automată sunt instalate până în prezent la numai 3.000 de consumatori. Specialiștii apreciază că, la nivelul anului 2012, numai 1% din consumatorii alimentaţi cu energie electrică şi 0,1% din consumatorii alimentaţi cu gaze au beneficiat de contorizare inteligentă. La fel ca în 2013, și în 2014 se implementează proiecte pilot, la orașe și sate, urmând să fie definitivate soluţiile tehnice optime adaptate tipului de consumatori, infrastructurii de distribuţie a energiei electrice şi a infrastructurii de comunicaţii.

Rezultatele obţinute în urma realizării proiectelor pilot vor constitui bază de fundamentare în vederea unor eventuale ajustări ale planurilor privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă, pentru perioada 2015-2020, care va conţine structurarea, dimensionarea şi eşalonarea planului final de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice, se menționează în Planul national de acțiuni privind eficiența energetică. Pe baza propunerilor operatorilor de distribuţie concesionari, ANRE va aproba până la 31 decembrie 2015, calendarul naţional de implementare al sistemelor de măsurare inteligentă.