CEO VA CERE DEROGARE DE LA NORMELE UE DE POLUARE / DORU VIŞAN: „După finalizarea studiului Ministerului Mediului vom face notificarea către Comisie”

Data: 28-03-2019

SURSA:BURSA

Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei: „CEO a demarat şi achiziţionat un studiu de la ISPE, care este finalizat. Imediat ce se finalizează şi studiul Ministerului Mediului vom face notificarea către Comisia Europeană”

Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din ţara noastră, va depune cel târziu în a doua jumătate a acestui an, la Comisia Europeană (CE), o solicitare de derogare de la noile standarde de poluare ale Uniunii Europene (BAT – best available techniques), care impun limite la emisiile de gaze cu efect de seră, în contextul în care centrala Chvaletice de 820 MW pe lignit din Cehia a obţinut derogare de la noile BAT pentru emisiile de oxizi de axot (NOx) pe o perioadă de 8 ani, potrivit surselor noastre.

Reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia au cerut recent reprezentanţilor producătorului ceh Seven Energy, care operează centrala Chvaletice, date suplimentare pentru a asis-ta CEO cu solicitarea producătorului român de energie electrică pe bază de cărbune.

Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, ne-a declarat că demersul CEO beneficiază de susţinerea instituţiei pe care o reprezintă: „În conformitate cu prevederile Comisiei Europene, deci ale legislaţiei Comisiei pe această temă, noile BAT-uri sunt mai restrictive ca valori. Acum, derogarea pe care o dă Comisia sună în felul următor: acolo unde plafoanele permit, adică unde nu avem infringement, respectiv depăşiri de emisii (la termocentrale). Corelat cu următoarele lucruri: dacă efortul investiţional (de reducere a emisiilor) este disproporţionat de mare comparativ cu rezultatele obţinute în aplicarea noilor BAT-uri, atunci legislaţia, atât cea europeană, cât şi cea românească, permite derogarea pe o perioadă, în baza unui studiu realizat de companie, corelat cu un alt studiu pe care îl face Minis-terul Mediului, care defineşte această proporţionalitate şi dă o perioadă de tranziţie. Dar, condiţiile sunt obligatorii. Prima este să nu ai în regiune o depăşire de plafon pe emisii. Acolo nu mai poţi obţine derogare. Trebuie să te încadrezi în noile valori limită. Acolo unde nu ai depăşire, îţi permite să rămâi în valorile actuale. În acest sens, Complexul Energetic Oltenia a demarat şi achiziţionat un studiu pe care îl face ISPE Bucureşti (n.r. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice). Este finalizat, avem concluziile pe masă, se finalizează şi studiul Ministerului Mediului, iar după aceea vom face notificarea către Comisia Europeană”.

Perioada de derogare permite o perioadă maximă de circa patru-cinci ani, acesta fiind maximul de timp pe care CEO îl poate obţine pentru a finaliza investiţiile.

Centralele pentru care va fi depusă cererea de derogare sunt cele de la Rovinari şi Turceni, în contextul în care centrala de la Craiova depăşeşte plafonul emisiilor pentru acordarea derogării.

În luna aprilie a anului trecut, Sorin Boza, directorul general al CEO declara că a mers la Bruxelles pentru a cere o derogare până în anul 2025, în contextul în care CEO risca să opreas-că treptat grupurile energetice pentru a se alinia noilor cerinţe de mediu: „Nu am timp fizic să fac noile investiţii. Ca să mă înscriu în noile valori, trebuie să fac modificări fizice la cazan. Sunt de schimbat 84 de arzătoare, iar un singur arzător nou se produce în patru ani. Voi fi obligat să opresc grupurile. (…) Avem nevoie de timp pentru că nimeni nu ştie încă în ce fel trebuie să fie noile arzătoare. Am comandat un studiu de fezabilitate, nici la nivel european nu este găsită soluţia tehnică. Or, noi nu avem un singur tip de cazan, ci patru, şi nu se potrivesc arzătoarele de la unul la altul”.

Potrivit domnului Boza, la vremea respectivă investiţiile suplimentare se ridicau la circa 200 milioane de euro.

În condiţiile în care noile norme europene ar urma să se aplice începând cu anul 2021, Ministerul Energiei consideră obligatoriu ca demersurile să înceapă în acest an, având în vedere şi faptul că procesul cu Comisia este unul greoi din cauza perioadelor lungi de analiză şi răspuns.

De asemenea, potrivit informaţiilor noastre, printre celelalte priorităţi ale CEO în acest an se numără „înfiinţarea unor entităţi economice integrate, care să funcţioneze pe baza unui mix de resurse energetice în cadrul căruia huila să aibă importanţă strategică”.

La sfârşitul lunii februarie, secretarul de stat Doru Vişan declara în cadrul unei conferinţe pe teme energetice că instituţia pe care o reprezintă are în plan reorganizarea producţiei de energie prin înfiinţarea unei noi companii în care să fie incluse atât centralele pe cărbune, cât şi cele hidro.

El a explicat că România a importat din ce în ce mai multă energie în primele două luni de iarnă, ca urmare a preţului mare de pe piaţa internă, iar, dacă nu se regândeşte structura producţiei, vor fi la nesfârşit aceleaşi probleme: „Structura actuală a producţiei de energie, monocombustibil, este cea mai păguboasă. Dacă nu atacăm frontal, vom avea la nesfârşit aceleaşi probleme. (…) Statul este acţionar şi la Hidroelectrica şi la cărbune. Cea mai bună combinaţie este cărbunele cu Hidroelectrica, într-o companie nouă”.

În cadrul aceluiaşi eveniment, preşedintele CEO a afirmat că, în prezent, nu există niciun fel de concurenţă între producătorii de energie din ţara noastră: „Ce concurenţă este în piaţă, dacă eu sunt singurul care plăteşte certificate de emisii, la 25 de euro tona, după ce am investit un miliard de euro ca să furnizăm, astăzi, o energie curată?”.

Totodată, o altă prioritate pentru producătorii de energie pe bază de cărbune este iniţierea, la nivelul statului român, a acţiunilor necesare fie pentru prelungirea valabilităţii Deciziei 2010/787 a Uniunii Europene, fie pentru promovarea la nivelul UE a unei noi reglementări după încetarea prevederilor actualei decizii, în sensul posibilităţii subvenţionării activităţii de producţie şi după anul 2018.

Complexul Energetic Oltenia a realizat în 2018 o producţie de 14.143.196 MWh, din care a livrat în sistem o cantitate de 12.818.292 MW. Pentru acest an, CE Oltenia plănuieşte să producă o cantitate de energie de 14.950.000 de MWh, cu 5,7% mai mult decât a produs în 2018, în timp ce producţia de cărbune realizată în anul 2018 a fost de 21,2 milioane tone de cărbune. Pentru anul curent, CEO estimează o producţie de 22 milioane tone de cărbune.